Analiza Sinelui. O abordare sistematica a tratamentului psihanalitic al tulburarilor de personalitate narcisica

Pentru cititorul interesat de psihanaliza, dar obisnuit sa puna semnul egal intre opera lui Freud si intreg domeniul deschis de el, Analiza Sinelui va fi un prilej de surpriza, contrariere, dezamagire sau entuziasm.

Heinz Kohut abandoneaza teoria freudiana a pulsiunilor ca principala componenta a psihanalizei si o inlocuieste cu o inovatoare teorie a narcisismului. Pornind de la abordarea terapeutica a tulburarii de personalitate narcisice, autorul considera filonul narcisic al dezvoltarii psihice drept directia sa principala, care isi subordoneaza toate celelalte dimensiuni, inclusiv cea pulsionala. O alta innoire adusa de Kohut in psihanaliza este descoperirea si descrierea unor noi forme de transfer: transferul idealizant si transferul-oglinda. Abordarea tehnica a acestora este deosebita de abordarea transferului nevrotic descris de Freud. Ca fundament al psihologiei Sinelui, Analiza Sinelui prezinta interes nu numai pentru practicienii psihanalizei si ai psihoterapiei psihanalitice, ci si pentru psihoterapeutii de alte orientari, precum si pentru psihiatri si pedagogi.

„Kohut a facut pentru narcisism ceea ce romancierul Charles Dickens a facut pentru saracie in secolul al XIX-lea. Oricine stia ca ambele exista si constituie o problema. Originalitatea incontestabila consta in a le fi pus pe ambele intr-o forma care indeamna la actiune.“ (International Journal of Psychoanalysis)

"Activarea terapeutica a obiectului omnipotent (a imagoului parintelui idealizat), proces la care ne vom referi prin sintagma transfer idealizant, reprezinta revenirea in timpul analizei a unuia dintre cele doua aspecte din faza timpurie a dezvoltarii psihice. In aceasta stare, dupa ce a fost expus unei perturbari a echilibrului psihic de la nivelul narcisismului primar, psihicul salveaza o parte din trairea privitoare la perfectiunea narcisica globala.
(…)
Transferul-oglinda constituie reactivarea terapeutica a acelui aspect din etapa de dezvoltare in care copilul incearca sa salveze narcisismul atotcuprinzator de la inceput (acel „Eu placere pur”, cum il numeste Freud), concentrand perfectiunea si puterea in Sine — denumit aici „Sine grandios“ — si retragandu-se cu dispret dinspre obiectul extern, caruia ii sunt atribuite toate imperfectiunile". (Heinz Kohut)

Heinz Kohut (1913–1981), a absolvit medicina la Universitatea din Viena, dupa care s-a specializat in neurologie si psihiatrie la Universitatea din Chicago, unde mai apoi a predat psihiatria pana in 1981. In anii 1960-1970, a fost presedinte al Asociatiei Americane de Psihanaliza, vicepresedinte al Asociatiei Internationale de Psihanaliza, dar si vicepresedinte al Arhivelor ”Sigmund Freud”, fiind distins cu ordinul Crucea de Onoare al statului austriac.