Animalele care ne fac oameni. Blana, cozi si pene in arheologie

„In primul an de facultate, am urmat cursul de arheologie al profesorului Radu Florescu. M-a pus sa invat, cat de cat, latineste si m-a luat, in practica de vara, la Capidava, santierul sau preferat din Dobrogea. Profesorul a avut generozitatea sa-mi dea, la sfarsitul anului intai (cand cursul sau se incheia), un sfat parintesc: «Opteaza pentru arheologie, caci in anii care urmeaza o sa te inhate marii profesori Schileru, Frunzetti, Haulica si am sa te pierd!» Cam asa s-a si intamplat, dar interesul pentru lumea veche (consolidat si prin pedagogia lui Constantin Noica) a ramas viu si divers in continuare.

Salut, prin urmare, un autor cu care ma identific admirativ: daca l-as fi intalnit pe Catalin Pavel in primul an de facultate, mi-ar fi devenit, probabil, model.“ (ANDREI PLESU)

„Scopul ultim al acestei investigatii arheozoologice este sa demonstreze ca animalele alcatuiesc primul si cel mai important alfabet simbolic extern de care s-a servit omul preistoric si antic. Afectiunea lui pentru caini, pisici si cai este discutata in detaliu, dar nicidecum exclusiv, deoarece, alaturi de ele, mai toate salbaticiunile au fost un catalizator al dezvoltarii cognitive, emotionale si sociale a lui homo sapiens.

Portretele arheologice ale acestor vietati din trecut sunt sintetizate din descoperirile a mii de sapaturi, de la reprezentarile de delfini si ursi in chihlimbar, marmura sau teracota la aripile de gaita si mandibulele de arici de-puse in mormintele celor vechi, de la incubatorul de oua de crocodil din Egiptul antic la oasele de leu si camila gasite in Romania, de la mozaicul ce cuprinde singurul nume de pisica ramas din Antichitatea romana la cimitirul de caini de la Askelon. Iar pentru ca intre om si salbaticiune nu exista, de fapt, o falie de tip cultura vs natura, aceste portrete, oricat de tangibile, sunt ale animalelor nu ca resursa fizica, ci ca resursa spirituala.“ (CATALIN PAVEL)

CATALIN PAVEL (n. 1976) este scriitor si arheolog. A urmat studii doctorale si postdoctorale la Oxford (Hertford College), Paris 1 Panthéon- Sorbonne, Institutul Arheologic Albright din Ierusalim, Universitatea din Hamburg si Colegiul Noua Europa din Bucuresti. A participat la sapaturi arheologice in tara, in Germania, Franta, Anglia, Maroc, Israel si in special in Turcia (la Milet, Gordion si, in 2005–2010, la Troia). A predat arheologie, arta clasica si teme arheologice in literatura in Bucuresti, Cluj si Atlanta, iar in prezent este conferentiar universitar la Universitatea „Ovidius“ din Constanta, unde coordoneaza doctorate si conduce sapaturile arheologice ale universitatii in Cetatea Histria. In calitate de cercetator stiintific la Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Romane, este membru al echipei care pregateste editia critica a operei stiintifice a lui Mircea Eliade. Din 2016 a tinut rubrica de arheologie din Dilema Veche si rubrici literare in Suplimentul de cultura si Ramuri.

Volume de poezie: Altera Pars (ATU, 2012, Premiul de debut „Mircea Ivanescu“ – Artgothica), Tulburarea la fiintele vii (Limes, 2014), Doi oameni intr-o poza (Limes, 2015), Adagietto (FraACTalia, 2016), Carnetul lui Villard (Vinea, 2021), Contrescarpe (Vinea, 2023).

Romane: Aproape a saptea parte din lume (Humanitas, 2010, Premiul de debut Bibliofagia/UniCredit; trad. fr. de F. Courriol, La septième partie du monde, Editions Non Lieu, 2017), Nicio clipa Portasar (Cartea Romaneasca, 2015), Trecerea (Cartea Romaneasca, 2016, Premiul „Ziarul de Iasi“, nominalizat la Premiile USR), Chihlimbar (Polirom, 2017, Premiul USR, Dobrogea), Toate greselile care se pot face (Humanitas, 2022).

Lucrari de specialitate: Describing and Interpreting the Past – European and American Approaches to the Written Record of the Excavation (Editura Universitatii din Bucuresti, 2010); Dictionar de mitologie greco- romana: Zei, eroi, mituri(coautor si coeditor, Corint, 2011); Arheologia iubirii: De la Neanderthal la Taj Mahal (Humanitas, 2019, nominalizata la Premiile „Observator cultural“; trad. fr. de J.- L. Courriol, Archéologie de l’amour, Editions de l’Aube, 2022; trad. it. de B. Mazzoni, L’archeologia dell’amore, Neo Edizioni, 2022); Animalele care ne fac oameni: Blana, cozi si pene in arheologie (Humanitas, 2021; Premiul Societatii de Stiinte Istorice din Romania, nominalizata la Premiul „Monica Lovinescu“ 2023, tradusa in limba turca prin bursa Tandem a Colegiului Noua Europa).

A tradus in engleza selectii din publicistica lui Eminescu si, din germana, romanul lui V. Weidermann, Ostende 1936 (Cartea Romaneasca, 2022).