Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal

Bestseller Bookfest 2019.

„In primul an de facultate, am urmat cursul de arheologie al profesorului Radu Florescu. M-a pus sa invat, cat de cat, latineste si m-a luat, in practica de vara, la Capidava, santierul sau preferat din Dobrogea. Profesorul a avut generozitatea sa-mi dea, la sfarsitul anului intai (cand cursul lui se incheia), un sfat parintesc: «Opteaza pentru arheologie, caci in anii care urmeaza o sa te inhate marii profesori Schileru, Frunzetti, Haulica si am sa te pierd!» Cam asa s-a si intamplat, dar interesul pentru lumea veche (consolidat si prin pedagogia lui Constantin Noica) a ramas viu si divers in continuare. Acum, citind cartea de fata despre «Arheologia iubirii», mi-am dat seama ca – si daca ramaneam arheolog – as fi ilustrat mai curand uneltele, optica, stilul si temele lui Catalin Pavel. In orice caz, asta mi-as fi dorit! Salut, prin urmare, un autor cu care ma identific admirativ: daca l-as fi intalnit in primul an de facultate, mi-ar fi devenit, probabil, model.“ (ANDREI PLESU)

„Uneori nu ne ramane decat sa reconstruim sentimentele plecand de la cultura materiala – chiar daca asta pare o ambitie nestiintifica. In preistorie de exemplu, acolo unde sursele scrise lipsesc, arheologia e singura metoda, buna-rea, de a intelege ce se intampla intr-un cuplu. Cum altfel sa aflam cat de straina (sau nu) ne este o imbratisare anonima din Epoca Fierului? Studiile de caz propuse in acest volum arata ca dragostea n-a aparut odata cu romanul. Dar si ca obiectele – si oasele –, oricat de fragmentare, spun ceva ce textele despre iubire nu vor putea niciodata spune. De la mormantul lui Adam si al Evei la cele ale soldatilor din Primul Razboi Mondial, de la papirusul orfic de la Mangalia la inscriptiile dintr-un bordel pompeian, cititorul e invitat sa participe la un experiment neobisnuit in dinamica istoriografica a iubirii. Nu prin genealogii culturale, ci prin murdarirea sistematica a mainilor – ca in arheologie.“ (CATALIN PAVEL)

CATALIN PAVEL (n. 1976) este scriitor si arheolog. A urmat studii doctorale si postdoctorale la Oxford (Hertford College), Paris 1 Panthéon- Sorbonne, Institutul Arheologic Albright din Ierusalim, Universitatea din Hamburg si Colegiul Noua Europa din Bucuresti. A participat la sapaturi arheologice in tara, in Germania, Franta, Anglia, Maroc, Israel si in special in Turcia (la Milet, Gordion si, in 2005–2010, la Troia). A predat arheologie, arta clasica si teme arheologice in literatura in Bucuresti, Cluj si Atlanta, iar in prezent este conferentiar universitar la Universitatea „Ovidius“ din Constanta, unde coordoneaza doctorate si conduce sapaturile arheologice ale universitatii in Cetatea Histria. In calitate de cercetator stiintific la Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Romane, este membru al echipei care pregateste editia critica a operei stiintifice a lui Mircea Eliade. Din 2016 a tinut rubrica de arheologie din Dilema Veche si rubrici literare in Suplimentul de cultura si Ramuri.

Volume de poezie: Altera Pars (ATU, 2012, Premiul de debut „Mircea Ivanescu“ – Artgothica), Tulburarea la fiintele vii (Limes, 2014), Doi oameni intr-o poza (Limes, 2015), Adagietto (FraACTalia, 2016), Carnetul lui Villard (Vinea, 2021), Contrescarpe (Vinea, 2023).

Romane: Aproape a saptea parte din lume (Humanitas, 2010, Premiul de debut Bibliofagia/UniCredit; trad. fr. de F. Courriol, La septième partie du monde, Editions Non Lieu, 2017), Nicio clipa Portasar (Cartea Romaneasca, 2015), Trecerea (Cartea Romaneasca, 2016, Premiul „Ziarul de Iasi“, nominalizat la Premiile USR), Chihlimbar (Polirom, 2017, Premiul USR, Dobrogea), Toate greselile care se pot face (Humanitas, 2022).

Lucrari de specialitate: Describing and Interpreting the Past – European and American Approaches to the Written Record of the Excavation (Editura Universitatii din Bucuresti, 2010); Dictionar de mitologie greco- romana: Zei, eroi, mituri(coautor si coeditor, Corint, 2011); Arheologia iubirii: De la Neanderthal la Taj Mahal (Humanitas, 2019, nominalizata la Premiile „Observator cultural“; trad. fr. de J.- L. Courriol, Archéologie de l’amour, Editions de l’Aube, 2022; trad. it. de B. Mazzoni, L’archeologia dell’amore, Neo Edizioni, 2022); Animalele care ne fac oameni: Blana, cozi si pene in arheologie (Humanitas, 2021; Premiul Societatii de Stiinte Istorice din Romania, nominalizata la Premiul „Monica Lovinescu“ 2023, tradusa in limba turca prin bursa Tandem a Colegiului Noua Europa).

A tradus in engleza selectii din publicistica lui Eminescu si, din germana, romanul lui V. Weidermann, Ostende 1936 (Cartea Romaneasca, 2022).