Bucurestiul fanariot. Volumul 1

Abia in veacul fanariot devine Bucurestiul capitala necontestata a Tarii Romanesti. Devastat de razboaie si navaliri parca nesfarsite, ingenuncheat de stihii si de molime periodice, orasul izbuteste sa renasca de mai multe ori din propria cenusa, dobandind de-acum un aspect eclectic si cosmopolit, deopotriva oriental si occidental. Oras al credintei, impodobit cu nenumarate biserici ce starnesc uimirea calatorilor, dar si oras al deliciilor lumesti, Bucurestiul domnilor fanarioti (umili robi ai sultanului la Stambul, suverani atotputernici in Valahia) devine, gratie Academiei de la Sfantul Sava, o lumina a crestinatatii din Imperiul Otoman.

Ampla lucrare a lui Tudor Dinu, proiectata in doua volume, reinvie convingator imaginea capitalei intr-o epoca fascinanta, ce a pregatit trecerea la modernitatea romaneasca.

Volumul de fata va fi urmat de un al doilea – aflat actualmente in lucru –, dedicat altor aspecte ale lumii bucurestene din epoca fanariota (catastrofele naturale, administratia orasului, asistenta medicala si sociala, viata economica, traiul de zi cu zi, viata mondena, invatamantul si cultura, comunitatile alogene).

TUDOR DINU (n. 1978) este profesor doctor abilitat la Universitatea din Bucuresti, unde preda limba, literatura si civilizatia greaca, si doctor honoris causa al Universitatii Democrit a Traciei (Grecia). A sustinut prelegeri si conferinte ca profesor invitat la universitatile din Atena, Tracia, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno, Sofia si Plovdiv, precum si la mai multe societati stiintifice din Grecia. In ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internationale de studii neoelene (Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Veliko Tirnovo, Tbilisi).

In 2014 a fost ales si in 2018 reales secretar general al Societatii Europene de Studii Neoelene. Lucrarile sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizatie greaca veche, bizantina si postbizantina, dar si elenismului din Tarile Romane au fost tiparite in Romania, Grecia, Cipru, Franta, Cehia, Letonia, Ucraina si Georgia. Totodata, Tudor Dinu a publicat traduceri atat din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cat si moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.). Este fondatorul si redactorul-sef al primei reviste romanesti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia.

La Editura Humanitas a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir si Nicolae Mavrocordat – rivalitati politice si literare la inceputul secolului XVIII (2011), Bucurestiul fanariot. Biserici, ceremonii, razboaie (2015), Bucurestiul fanariot. Administratie, mestesuguri, negot (2017), Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Tarii Romanesti si Moldovei (2018), lucrare distinsa, in varianta greaca, cu premiul Academiei din Atena, Revolutia Greaca de la 1821 pe teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti (2022), Moda in Tara Romaneasca. Intre Fanar, Viena si Paris, 1800–1850 (2023). In duminica de Florii a anului 2018 a fost innobilat la Constantinopol de catre Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de archón hypomnematógraphos.