Cartea celor cinci cercuri. Go Rin No Sho

Go Rin No Sho („Cartea celor cinci cercuri”), scrisa de in 1645 este considerata cartea de capatai a luptei cu sabia (kenjutsu/ kendō) si un volum clasic despre artele martiale. Musashi a scris despre arta luptei cu sabia in asa fel incat invatatura sa poata fi urmata atat de catre un incepator, cat si de catre un maestru – desigur, la diferite niveluri.

Acest ghid atemporal imbogateste toate aspectele vietii – atat publice, cat si private – si ofera instrumentele si intelepciunea necesare succesului in orice efort uman. Aceasta editie a tratatului de strategie Go Rin No Sho a beneficiat de o meticuloasa revizuire din partea lui Dragos Chiric, expert al traditiei Hyoho Niten Ichi Ryū.

Miyamoto Musashi (宮本 武 , c. 1584 – 1645), cunoscut si sub numele de Shinmen Takezō, Miyamoto Bennosuke sau, dupa numele sau budist, Niten Dōraku, a fost un maestru al artei martiale japoneze kenjutsu, arta luptei cu spade sau arta samurailor. Detinatorul unui record absolut in lupta, fiind castigatorul a 60 de dueluri, a devenit de asemenea respectat si pentru filosofia sa aparte si abilitatile de profesor, infiintand scoala de kenjutsu Nito-Ichi-Ryū. Cu sapte zile inainte de moartea sa, le-a inmanat celor mai insemnati discipoli ai sai, Terao Magonojō si Terao Motomenosuke, doua manuscrise in care si-a adunat invataturile sale practice si filosofice, ca un testament pentru cei care vor urma calea samuraiului in cautarea perfectiunii.

Cele doua manuscrise, Cartea celor cinci cercuri (五 書 Go Rin No Sho) si Calea pe care mergi de unul singur (獨 Dokkōdō), au ajuns pana in zilele noastre, fiind apreciate de milioane de cititori din intreaga lume. Primul este considerat un tratat clasic de strategie militara, iar cel de-al doilea este compus din aforisme care exprima succint filosofia de viata a reputatului maestru (pe care le-am inclus si noi in prefata acestui volum). Ambele scrieri constituie profesiunea de credinta a lui Miyamoto Musashi, unul dintre cei mai intelepti luptatori cu sabia din toate timpurile.

„Daca reusiti sa intelegeti clar principiile generale ale luptei cu sabia si puteti sa le puneti in practica, atunci puteti invinge orice tip de adversar. Spiritul este acelasi, indiferent daca trebuie sa invingi un adversar, o mie sau zece mii. Strategia generalului consta in a aplica regulile impuse unitatilor mici marilor unitati, asa cum sculptorul in lemn executa o statuie mare a lui Buddha pornind de la un model miniatural. Este dificil sa descriu in detaliu aceasta, dar ideea de baza in Arta strategiei consta in a cunoaste zece mii de lucruri cunoscand in detaliu doar unul singur.”

„In general vorbind, Calea unui luptator inseamna sa ai permanent in minte posibilitatea de a muri. Insa Calea mortii nu este rezervata doar pentru samurai. Bonzii insisi, femeile, taranii, chiar cei care apartin celor mai de jos paturi ale societatii trebuie sa stie sa ia o hotarare in privinta mortii lor, alegand drumul datoriei implinite sau cel al onoarei. In privinta aceasta nu exista nicio deosebi-re intre samurai si ceilalti oameni. In plus fata de acestia, samuraii urmeaza Calea strategiei.”

Miyamoto Musashi, cel mai vestit samurai al Japoniei, s‑a nascut in provincia Harima. La varsta de 13 ani s-a angajat in prima sa lupta, avandu‑l ca adversar pe Arima Kihei (1596). La 21 de ani, a purtat una dintre cele mai vestite lupte ale sale, ce a avut loc la periferia orasului Kyoto. Adversarii sai apartineau familiei Yoshioka si el s-a luptat succesiv cu trei dintre membrii acesteia, invingandu‑i pe toti.

Timp de doua decenii, cariera lui va fi putin cunoscuta. Poate ca a hoinarit, de la rasaritul la apusul Japoniei, pentru a se perfectiona. S-ar parea ca, in tot acest rastimp, el ar fi vrut sa aplice principiile luptei individuale la confruntarea dintre doua armate si sa creeze o filosofie aplicabila atat la dueluri cat si la infruntarea dintre doua osti.

In tot acest rastimp a participat la campanii militare si s-a duelat cu peste 60 de adversari, iesind invingator de tot atatea ori.

Toata viata Musashi a ramas celibatar, dar a infiat un copil. In 1640, pe cand avea 57 de ani, a fost chemat de catre seniorul Hosokawa Tadatoshi ca maestru de arme. La 12 mai 1645 si‑a daruit sabiile si saua, pentru a i se pastra amintirea vie. A murit pe 19 mai, la varsta de 62 de ani. Asa cum i-a fost dorinta, a fost ingropat imbracat in armura.

Opera lui Miyamoto Musashi:

Om al vremii sale, spirit complex si cuprinzator, Musashi a scris: "Cand ai atins Calea strategiei nu va mai fi niciun lucru care sa‑ti ramana necunoscut" si "Vei vedea Calea in orice". Aproape de necrezut, el a fost un artizan priceput si un artist de mare rafinament; realizat capodopere in tehnica tusului pe hartie, abordand subiecte foarte diverse: flori, pasari, dragoni, copaci uscati, zeitati shintoiste. Era un caligraf foarte subtil, cea mai cunoscuta lucrare a sa fiind "Senki" (Spiritul razboiului). Exista de asemenea figurine de mici dimensiuni ce vadesc o buna stapanire a sculpturii. Musashi a realizat lucrari in metal si a fondat scoala de artizani specializati in tsubo (garzi de sabii), care isi insemna productiile cu marca "Niten" (dupa pseudonimul lui). Se spune ca a scris si alte poeme si cantece, care nu au ajuns insa pana la noi. Chiar si in Gorin no shō, Musashi sustine ca este necesar ca samuraii sa inteleaga si alte profesii si arte.

Cartile scrise de Musashi se refera in exclusivitate la ceea ce el numea "Calea strategiei" sau "Calea luptatorului", si expun conceptiile sale asa cum sunt reflectate de "Scoala celor doua ceruri" (Niten no ichi-ryū). Acestea sunt:

• Hyodokyo ("Oglinda Caii strategiei")
• Hyoho Sanjugo Kajo ("Strategia in treizeci si cinci de lectii")
• Hyoho Shiji Kajo ("Patruzeci si doua de instructiuni referitoare la strategie")
• Gorin no shō ("Cartea celor cinci cercuri"); lucrarea a fost daruita discipolului sau Terao Katsunobu
• Dokkodō ("Calea pe care s‑o urmezi de unul singur"). Aceasta ultima lucrare, dedicata discipolului sau Terao Magonojo, a fost scrisa cu o saptamana inaintea mortii lui Musashi. De dimensiuni restranse, cuprinzand doar douazeci si unu de precepte, exprima intr‑o forma lapidara viziunea sa ascetica asupra vietii.