Cartea intelepciunii

Este o lucrare complexa de filosofie si mistica islamica, care exploreaza ideea de unitate divina si relatia dintre Dumnezeu si creatie. Autorul argumenteaza ca tot ceea ce exista in lume este o manifestare a naturii divine si ca fiecare fiinta umana are potentialul de a ajunge la cunoasterea lui Dumnezeu prin introspectie si contemplare.

Aceasta carte este considerata una dintre cele mai importante lucrari ale lui Ibn Arabi si a avut o influenta puternica asupra ganditorilor musulmani de-a lungul secolelor.

Sufismul este un curent dificil de rezumat intr-o formula, data fiind diversitatea de tendinte si pluralitatea factorilor spirituali si istorici care i-au determinat aparitia, accentuand sau defavorizand dezvoltarea sa. El este inainte de toate o metoda de perfectionare interioara, de echilibru, o sursa de fervoare traita profund si autentic.

Considerat de unii drept o cale divergenta, paralela practicilor canonice, el este, inainte de toate, din punctul de vedere al lui Ibn 'Arabi, demersul unei categorii de spirite privilegiate, insetate de Dumnezeu, dornice sa traiasca doar prin El si pentru El in cadrul legii Lui meditate, interiorizate, experimentate. Sinteza pe care o reprezinta opera lui Ibn 'Arabi este rezultatul unui permanent efort de a ingloba tendinte dintre cele mai diverse, unele dintre ele chiar divergente. De aici si dificultatea criticii (mai ales musulmane) de a se raporta la ea cu obiectivitate, punctele de vedere fiind adesea contradictorii.

„Cartea a carei traducere integrala o prezentam acum are, in cadrul esoterismului islamic si in intregul univers traditional, o functiune de exceptie. Transmisa, cu acest titlu, «celui mai mare dintre Maestri» (al-Shaykh al-Akbar) prin Profetul insusi, ea contine o doctrina universala de o altitudine metafizica si de o amploare existentiala si ciclica fara pereche.” (Charles-André Gilis, Pref. la Le Livre des Chatons des Sagesse)

Ibn 'Arabi este una din acele personalitati puternice si exceptionale care au marcat cu amprenta lor gandirea islamica, revigorand o si dandu-i un curs nou. Pentru a intelege uriasa sa opera si a o situa intr-un cadru adecvat, este necesar sa se renunte la tendinta de a separa istoria filosofiei de istoria sufismului presupunandu-le antagonice caci, in cadrul Islamului, este intr-adevar imposibil sa se traseze o linie despartitoare intre atitudinea reflexiva si experienta mistica.

Pentru o mai adanca intelegere a operei lui Ibn 'Arabi nu e suficient doar sa catalogam si sa comentam la nesfarsit textele sale, ci mai degraba sa reinsertam reflectia noastra in contextul care a facut posibil aparitia acestor productii intelectuale si poetice.

Principalele opere ale lui Ibn 'Arabi sunt cele pe care le a terminat de redactat in timpul ultimei perioade din viata petrecuta la Damasc. Ne vom margini sa le citam doar pe acestea.

• Al Futuhat al Makkiyya  - „Cartea revelatiilor de la Mecca referitoare la misterele Regelui (Dumnezeu) si ale reginei (lumea)". Este o imensa enciclopedie sufi. In ciuda proportiilor acestei carti originale (560 capitole), Ibn 'Arabi ne previne: "...nu am aratat aici in intregime nici macar una din invataturile privitoare la metoda sufi... M am marginit sa infatisez mai limpede cateva din principiile si temeiurile metodei, intr o forma restransa, situand-o cu indreptatire intre aluzia vaga si explicatia completa si clara"
• Fusus al Hikam -„Montura Inelului intelepciunii sau Intelepciunea Profetilor". Terminata catre anul 1230, este o lucrare surprinzatoare, in care expune cu maiestrie desavarsita principiul Unitatii Existentei, principiu fundamental al conceptiei islamice cu privire la Realitate. Este considerat cel mai bun compendiu al doctrinei lui Ibn 'Arabi. Influenta pe care a exercitat o asupra dezvoltarii gandirii islamice este apreciabila, dovada fiind numeroasele comentarii facute in toate limbile Islamului, atat printre sunniti cat si printre siiti
• Diwan al Akbar al Tarjuman al Ashwaq -„Interpretul dorintelor si al iubirii". Folosindu se de vers, autorul exploreaza, intr o maniera subtila si pretandu se la interpretari in registre diferite, intreaga problematica a iubirii.

Unii dintre biografi cifreaza opera sa la peste o mie de lucrari, altii la patru sute. Ibn Aflatun („fiul lui Platon") cum mai e numit Ibn 'Arabi, este un autor prolific si cu fatete multiple. „Este imposibil - spune Asin Palacio - sa dam o imagine sintetica despre imensul cuprins al acestei "Biblii"  (Futuhat) a esoterismului musulman; daca in cartile peripatetice si scolastice ale Islamului intalnim un plan riguros logic, in operele sufi, si mai ales la Ibn 'Arabi, temele sunt reunite fara a urma vreun criteriu tinand de natura subiectului, ci doar considerente esoterice fara nici un fundament filosofic sau macar teologic".

A descifra si dezvalui mesajul simbolurilor cuprinse in opera lui Ibn 'Arabi inseamna a intra, de fapt, in posesia propriei comori spirituale, caci scrierile lui sunt generoase indemnuri la reflectie si meditatie.