Castelul (Top 10+)

Hangita il privea parca visatoare. Privirea aceea il retinu pe K. mai mult decit ar fi vrut. Acum mai si zimbea usor si isi dadu seama oarecum abia cind zari uimirea de pe fata lui K., parca ar fi asteptat un raspuns la zimbetul ei si acum, ca nu-l primise, se trezea.

— Mi se pare ca ieri ai avut impertinenta sa spui ceva despre rochia mea. K. nu-si amintea.

— Nu-ti amintesti? Mai adaugi la obraznicie si lasitatea.

K. se scuza, punind totul pe seama oboselii lui din ziua trecuta, se prea poate sa fi trancanit ceva, dar zau ca nu-si mai amintea. Si ce-ar fi putut sa spuna despre vesmintele doamnei hangite? Ca erau atit de frumoase, cum nu mai vazuse. In orice caz, nu mai vazuse alta hangita lucrind in astfel de haine.

— Lasa observatiile astea, zise repede hangita. O vorba sa nu mai aud despre hainele mele. Hainele mele nu-s treaba ta. Ti-o interzic o data pentru totdeauna.

K. se mai inclina o data si o porni spre usa.

— Cum adica n-ai mai vazut o hangita lucrind in astfel de haine, ce vrei sa zici? striga hangita dupa el. Ce fel de observatii fara rost sint astea? N-are nici un sens. Ce vrei sa zici?

Franz Kafka s-a nascut in 1883 la Praga, intr-o familie evreiasca. A urmat Gimnaziul Umanist German National, apoi s-a inscris la Facultatea de Drept a Universitatii Ferdinand-Karls, obtinind doctoratul in 1906. A lucrat ca avocat la o companie de asigurari, scriind noaptea, in secret, povestiri pe care pina la urma le publica in 1913, la insistentele prietenului sau, poetul Max Brod, intr-o colectie ce se va bucura de succes. A avut o corespondenta bogata si a tinut mai multe jurnale de-a lungul vietii.

In 1914 Kafka incepe sa scrie romanul Procesul si povestirea Colonia penitenciara, iar un an mai tirziu publica nuvela Metamorfoza. Kafka nu a terminat nici unul dintre cele trei romane – Procesul (1925), Castelul (1926) si America (1927) – si si-a distrus mare parte din scrieri. Max Brod a adunat si a publicat postum tot ce a lasat Kafka dupa moartea lui prematura, in 3 iunie 1924, ignorind instructiunile autorului, care dorea ca opera sa-i fie arsa. Viziunea grotesca, halucinanta, impregnata de anxietate a lui Kafka a influentat puternic multi scriitori, de la existentialistii francezi la Salinger sau Saramago.