Ce-ti pasa tie de parerile altora?

„Aproximativ jumatate dintre aceste 21 de scurte eseuri colocviale trateaza participarea directa a lui Feynman la ancheta intreprinsa dupa dezastrul navetei spatiale Challenger. El se distribuie in rolul unui detectiv indraznet si, relatand la persoana intai singular, ne lasa mereu sa surprindem lucrurile importante pe care el le are de spus despre siguranta zborului si lipsa de comunicare din interiorul NASA. O anexa prezinta alarmantele sale observatii tehnice despre fiabilitatea navetei sau despre lipsa ei. Celelalte povestiri sunt, in cea mai mare parte, o colectie indistincta de conferinte internationale, condimentate cu mici anecdote. Dar doua eseuri ating autentice profunzimi emotionale: omagiul adus tatalui sau, care l-a invatat sa cultive un sentiment de mirare, si relatarea povestii sale de iubire cu prima lui sotie (care a murit). In aceasta miscelanee postuma, fizicianul teoretician Feynman ne infatiseaza sporadic si spiritul sau aventuros, care i-a captivat pe cititorii cartii Surely, You Must Be Joking, Mr. Feynman!“ - Publishers Weekly  Mihailescu

 „Unul dintre cei mai mari fizicieni din secolul XX, Richard Feynman, avea o nepotolita sete de aventura si un talent fara pereche de a spune povestile din viata lui. Ce-ti pasa tie de parerile altora? este ultima mostenire literara a lui Feynman, redactata impreuna cu prietenul si colegul sau percutionist, Ralph Leighton. 

Printre numeroasele lui istorisiri – unele amuzante, altele profund emotionante – o cunoastem pe prima sotie a lui Feynman, Arlene, care l-a invatat misterul ireductibil al iubirii pe cand se stingea intr-un pat de spital, in timp ce el lucra in apropiere la fabricarea bombei atomice, in Los Alamos. 

Ni se mai ofera, de asemenea, o fascinanta relatare a anchetei desfasurate dupa explozia navetei spatiale Challenger din 1986 si retraim momentul in care Feynman a dezvaluit cauza dezastrului printr-un experiment elegant: scufundand un inel de cauciuc intr-un pahar cu apa de la gheata si scotandu-l apoi, deformat.“ - New York Book Review