Cercul mincinosilor. Cele mai frumoase povesti filozofice din lumea intreaga

Cele mai frumoase povesti ale omenirii sunt anonime, iar cei mai iscusiti povestitori sunt cei care inventeaza lumi si reinventeaza lumea. Aceasta minunata stirpe a „mincinosilor", nascuta in zorii civilizatiei din nevoia oamenilor de a deslusi tainele vietii si ale mortii, ne incanta si astazi cu istorii pline de farmec. Poetice, amuzante, profunde, pilduitoare, venind din spatiul buddhist sau islamic, chinez, african ori evreiesc, indian sau amerindian, povestile transcend granitele istorice si culturale, raspunzand, de-a dreptul ori pe carari ocolite, intrebarilor care ne-au framantat dintotdeauna.

Vii, alerte, uneori deconcertante sau fals naive, istoriile alese in acest volum sunt cele mai frumoase si mai pline de miez dintre cele adunate de-a lungul a cateva zeci de ani de neobositul Jean-Claude Carrière. Pagina dupa pagina, povestile surprind diferentele, subtile ori vadite, intre o traditie si alta, recompunand spiritul umanitatii in cele mai diverse ipostaze ale sale.

„Povestile – inventate intr-o zi de cine stie ce geniu necunoscut – vin sa semene indoiala, sa intareasca ori sa zguduie legile, sa indrepte ori sa strice raporturile familiale si sociale, sa tulbure politica, sa atate ceea ce se afla dincolo de noi, nevrand sa se arate. Aduc in traiul nostru pasnic ceva neasteptat, ciudat, un graunte de neliniste. Ating usor tot ceea ce framanta omenirea, precum scanteile unui foc. De aceea mi se pare ca merita numele de «povesti filozofice».“ (JEAN-CLAUDE CARRIERE)

JEAN-CLAUDE CARRIERE s-a nascut in 1931 in Franta. Desi a studiat istoria, a renuntat curand la aceasta vocatie, consacrandu-se desenului si scrisului. Debutului literar (cu romanul Lézard, 1957) i-a urmat la scurta vreme cel cinematografic, cu scenarii pentru Pierre Etaix si Jacques Tati. Colaborarea cu Buñuel (care a durat 19 ani) l-a plasat in randul scenaristilor de renume international. A lucrat cu Volker Schlondorff, Louis Malle, Milos Forman, Jean-Luc Godard etc. In paralel, a scris piese de teatru (a colaborat cu Jean-Louis Barrault si mai ales cu Peter Brook), a facut adaptari pentru ecran, a realizat filme de televiziune, a publicat romane si eseuri. A incetat din viata in 2021.

Carti: Le Dictionnaire de la betise (cu Guy Bechtel, 1967), Le Livre des bizarres (cu Guy Bechtel, 1972), La Paix des braves (1984), Conversations sur l'invisible (cu Jean Audouze si Michel Casse, 1988), La Controverse de Valladolid (1992), La Force du bouddhisme (cu Dalai-Lama, 1995), Le Cercle des menteurs (1998, Cercul mincinosilor, Humanitas, 1999, 2006), Dictionnaire amoureux de l'Inde (2000), Les Annees d'utopie (2002), Détails de ce monde (2004, Franturi din asta lume, Humanitas, 2007); Contes philosophiques. Cercle des menteurs 2, 2008 (Povestiri filozofice. Cercul mincinosilor 2, Humanitas, 2009); N'ésperez pas vous débarrasser des livres. Entretiens menés par Jean-Philippe de Tonnac (cu Umberto Eco, 2009) (Nu sperati ca veti scapa de carti, Humanitas, 2010).

Scenarii de film: Le Journal d'une femme de chambre (Luis Buñuel, 1964), Le Charme discret de la bourgeoisie (Luis Buñuel, 1972), Le Fantôme de la liberté (Luis Buñuel, 1974), Cet obscur objet du desir (Luis Buñuel, 1977), Die Blechtrommel (Volker Schlondorff, 1979), Sauve qui peut (la vie) (Jean-Luc Godard, 1980), Danton (Andrzej Wajda, 1982), Max mon amour (Nagisa Oshima, 1986), Valmont (Milos Forman, 1988), Milou en mai (Louis Malle, 1990), Cyrano de Bergerac (Jean Paul Rappeneau, 1991), Der Unhold (Volker Schlondorff, 1996), Birth (Jonathan Glazer, 2001) s.a.