Crizele de dupa criza

Dupa prabusirea pe care a reprezentat-o criza, dupa anii de evolutie economica lenta care i-au urmat, dezvoltarea va deveni obiectivul detasat al perioadei care vine. Globalizarea poate construi o serie de premise ale dezvoltarii, dar nu poate asigura si dezvoltarea propriu-zisa. Corporatiile? Corporatiile vin si pleaca. Ele pot crea „insule“ ale dezvoltarii; problema este cine reuneste toate acest „insule“, cine construieste perspectiva? Sa nu ne amagim! Avem de-a face cu o adevarata mutatie. Dezvoltarea va reprezenta principala unitate de masura a unei bune guvernari si va da seama de vrednicia statului. Stat–dezvoltare este noul tandem care va domina viata si relatiile internationale ale lumii. Criza recenta a avut un impact masiv asupra relatiilor si ordinii internationale. Globul pare ca a intrat in trepidatii, iar „indisciplina geopolitica“ este caracteristica noii vieti planetare. Parca nimeni nu mai este multumit cu situatia actuala si toata lumea ar dori sa inceapa o „noua partida de sah geopolitic“.

La nivelul actorilor globali importanti, nimeni nu este prea puternic pentru a domina si nimeni nu este prea slab pentru a se lasa dominat.

Paul Dobrescu este profesor la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice din cadrul SNSPA, Bucuresti. De-a lungul carierei sale academice, a fost preocupat sa descifreze procese definitorii ale lumii contemporane, cum ar fi evolutia globalizarii, ridicarea lumii emergente, reasezarea puterilor globale. A publicat numeroase lucrari de geopolitica, sociologie politica si comunicare, intre care amintim: Mass media, puterea fara contraputere (2002, in colaborare), Geopolitica (2003), Istoria comunicarii (2007, in colaborare), Viclenia globalizarii. Asaltul asupra puterii americane (2010), Un deceniu cat un secol. Secolul lumii emergente (2013, distinsa cu premiul Henri H. Stahl al Academiei Romane), Lumea cu doua viteze. Puterile emergente si tarile dezvoltate (2013), La ruse de la mondialisation (L’Harmattan, 2015).