De ce si-a pierdut balaurul tableta …si alte intamplari fantastice

„O sarutare, ce n‑ai inteles? Broscoi – printesa – sarutare – print. Asta e circuitul in povesti. Tu n‑ai citit nicio carte, n‑ai fost pe la biblioteca scolii?”

Nemultumita de cum se incheie cartea ei de povesti, Printesa isi paraseste dormitorul roz si porneste in Padurea Fermecata pentru a-i afla continuarea. Odata ajunsa acolo, constata ca lucrurile au luat-o razna: Balaurul si-a pierdut tableta, Zmeul Zmeilor a ratacit poezia de dragoste, iar Fat-Frumos e tinut prizonier de Marele Capcaun!

Fiecare dintre ei are cate un of si ravneste la finalul fericit din basme, chiar si broscoiul in cautarea pupicului care sa-l transforme in print.

Bonus: O excelenta reteta din faimoasa carte de bucate a Marelui Capcaun, pentru prepararea supei Bob de mazare, varianta dietetica (fara printesa).

„Zmeii au fost si sunt niste creaturi fioroase, care se lupta cu voinici, rapesc printese si-arunca buzdugane! Nimeni nu trebuie sa stie ca uneori merg la cofetarie, mananca prea multe prajituri si devin sentimentali! Niciodata nu trebuie sa se afle ca insusi Zmeul Zmeilor sufera din dragoste neimpartasita si scrie poezii! Poezii cu rima!“

„— Tu nu‑ntelegi nimic, pe mine ma asteapta un destin maret alaturi de‑o faptura cu ochi, cu nas si gura! O printesa care sa ma ia cu ea la castel, unde sa ducem impreuna o viata regeasca!

— Dar, dragul meu, incercase ea sa‑l trezeasca la realitate, aici e locul tau. Aici au trait tatal si mama ta, bunicii si strabunicii tai, aici iti vei depune icrele, aici vor trai mormolocii tai...

— Refuz sa‑mi irosesc potentialul astfel! Iar tu, Bombina, ma tragi in jos in lacul asta... prapadit!”

Adina Rosetti (n. 1979, Braila) este scriitoare si jurnalista. A crescut inconjurata de povesti si de carti, avandu-i ca povestitori pe bunicii si parintii ei. A absolvit o facultate de economie, dar pentru a se apropia de pasiunea ei, scrisul, a facut apoi un curs post-universitar de jurnalism la Universitatea Bucuresti. A scris articole pentru diverse publicatii, printre care Dilema veche si Time Out. A fost patru ani redactor la revista ELLE Romania.

Debuteaza in 2010 cu romanul Deadline, urmat in 2015 de volumul de proza scurta De zece ori pe buze. A publicat in 2014 cartea pentru copii Domnisoara Poimaine si joaca de-a Timpul, cu ilustratii de Cristiana Radu, careia i-a fost decernat premiul „Cea mai frumoasa carte pentru copii si tineret“, in cadrul galei „Cele mai frumoase carti din Romania“. Cartea a fost dramatizata de teatrul pentru copii Momolino si se joaca in Bucuresti.

Amintirile din copilarie o leaga de lumi speciale, care o apropie de starea potrivita pentru a crea literatura: „Stateam mult singura in gradina bunicilor si imi placea sa ma uit la gaze si la cirese, desi imi placea si sa ma joc pe strada cu alti copii. Intram intr-o lume magica, si asta cred ca are legatura cu scrisul.“

„Nu am avut niciodata vreun plan sa devin scriitoare pentru copii, dar maternitatea mi-a adus pe neasteptate un dar foarte frumos: literatura pentru copii, pe care am redescoperit-o mai intai ca cititoare de povesti cu voce tare, apoi ca inventatoare la ceas de seara, adormindu-ma prima data pe mine cu povestile, inaintea copiilor mei. Dupa prima carte, scrisa initial ca o joaca si apoi publicata (Domnisoara Poimiine si joaca de-a Timpul), am descoperit ca scrisul pentru cei mici e incintare pura, asa ca am de gind sa ma joc in continuare. De cand petrec atat de mult timp cu copiii, am ajuns sa redescopar niste lucruri esentiale, destul de lasate la o parte in lumea adultilor: bucuria, curiozitatea, pofta de joaca.

Cu ingredientele astea la indemana devine usor sa scrii o poveste pentru copii. Apoi, mai este o parte foarte frumoasa: ce se intampla cu textul dupa ce l-ai terminat, felul in care prinde viata prin desenele ilustratorului, devenind o carte – un obiect frumos, tridimensional. De multe ori, descopar in ilustratii detalii la care nu ma gandisem, asta si pentru ca am avut norocul de a colabora cu niste ilustratori minunati. Si, in final, intalnirile cu cititorii, mesajele, observatiile lor uimitoare, intrebarile lor pline de haz si curiozitate, din care de multe ori se nasc noi idei si povesti." (Adina Rosetti in ancheta coordonata de Ana-Maria Sandu, aparuta in „Dilema veche", nr. 896, 10 - 16 iunie 2021 - „La inceput am crezut ca e usor sa scrii pentru copii”)

Andrei Macesanu s-a nascut in 1995 la Alexandria. In prezent studiaza designul grafic la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti. Este castigator al mai multor concursuri de design grafic.

"In timpul liber sunt tobosar, percutionist si cititor avid de literatura europeana si banda desenata americana. In 2014 am ilustrat volumul de filosofie antica Liniste, va rog, ce cuprinde doua dintre textele lui Seneca, Despre linistea spiritului si Despre tihna. M-am apucat de desen pe la varsta de 4 ani si de atunci nu m-am mai putut opri. Din asa ceva, nu te mai poti opri. Ilustratiile mele prezinta o lume vie, care pulseaza dincolo de rigorile realitatii. Vad geometrie si unitate peste tot si aplic asta in tot ce fac. In ilustratiile pentru copii imi propun sa redau un adevarat joc al formelor: lumea poate fi desenata in atat de multe feluri – si tocmai asta vreau sa le inspir copiilor." (Andrei Macesanu)