Despre biruirea pacatului

Samanta a tot raul este iubirea de sine. Ea zace chiar in strafundul inimii. Omul ar trebui sa-si traiasca viata spre folosul semenilor si sa reverse asupra lor tot ce primeste de la Daruitorul - Dumnezeu. Acestea nu pot exista una fara alta: nu-l poti iubi pe Dumnezeu fara sa-ti iubesti semenii, si nu poti sa-ti iubesti semenii fara sa-l iubesti pe Dumnezeu; tot asa , iubind pe Dumnezeu si pe aproapele, nu se poate sa nu te jertfesti pe tine pentru slava lui Dumnezeu si pentru binele aproapelui. Dar cand omul isi intoarce fata de la Dumnezeu cu gandul, cu inima si cu dorinta si , ca urmare, isi intoarce fata de la semeni, atunci el se opreste numai asupra sa, se pune pe sine deasupra tuturor, fara sa-i pese nici de legile lui Dumnezeu, nici de binele semenilor.

Iata radacina pacatului! Iata samanta raului! Ea se ascunde adanc in maruntaiele inimii