Dincolo de bine si de rau

Dincolo de bine si de rau

„Faptul ca filozofia nu este o abstractie rece, ci traire, suferinta si sacrificiu pentru omenire il stia Nietzsche prea bine, si a fost pentru el un exemplu. A fost condus in sus spre ghetarii erorii grotesti, dar viitorul era, in realitate, taramul iubirii sale, iar generatiilor urmatoare, noua, a caror tinerete ii datoreaza infinitul, Nietzsche le va aparea ca o figura de un tragism plapand si onorabil, inconjurat cu flacari de fulgerul acestei schimbari de epoca.“ (Thomas Mann)

Cine se lupta cu monstri trebuie sa ia seama sa nu se transforme la randul lui intr-un monstru. Iar daca vei privi multa vreme intr-o prapastie, prapastia va privi si ea in adancul tau.

Vanitatea noastra ar dori ca, din tot ceea ce facem, tocmai lucrul care ne reuseste cel mai bine sa fie considerat cel mai greu de realizat. Asta explica originea multor sisteme morale.

Lucrurile facute din dragoste au loc intotdeauna dincolo de bine si de rau.

FRIEDRICH NIETZSCHE, filozof al culturii, filolog, scriitor, una dintre figurile ilustre ale gandirii moderne din secolul al XIX-lea, s-a nascut la 15 octombrie 1844 la Röcken, langa Lützen, in Germania, intr-o familie de pastori luterani. Dupa studii liceale la colegiul din Pforta, urmeaza cursurile universitatilor din Bonn si Leipzig, mai intai la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Filologie Clasica, avandu-l ca profesor pe cunoscutul Friedrich Wilhelm Ritschl.

Distingandu-se, inca din timpul studiilor, ca un stralucit cercetator, Nietzsche este propus de Ritschl pentru catedra de filologie clasica la Universitatea din Basel, unde ocupa, in 1869, un post de profesor. Din acea perioada dateaza prietenia lui Nietzsche – el insusi muzician si compozitor – cu Richard Wagner, a carui personalitate a avut asupra gandirii nietzscheene o influenta substantiala. Decisiva a fost insa, pentru Nietzsche, intalnirea cu filozofia lui Schopenhauer. In 1872 apare Nasterea tragediei din spiritul muzicii, studiu ce s-a bucurat de un deosebit ecou; intre 1873 si 1876 apar Consideratii inactuale – o culegere de studii si reflectii filozofice.

Incepand cu 1876, starea sanatatii sale se inrautateste treptat, astfel incat, in 1879, renunta la postul de profesor, stabilindu-se alternativ in Elvetia, la Sils-Maria pe valea Innului, in Italia si in sudul Frantei, consacrandu-se doar scrisului. Din 1878 dateaza Omenesc, prea omenesc, iar in 1881 apare Aurora. Ganduri asupra prejudecatilor morale. In 1882 publica Stiinta voioasa, urmata de Asa grait-a Zarathustra (1883–1884), Dincolo de bine si de rau (1886), Despre genealogia moralei (1887), precum si de noi editii ale lucrarilor anterioare. In 1889 apare Amurgul idolilor.

In acelasi an, Nietzsche, grav bolnav psihic, este internat in diferite clinici. Dupa cateva intervale de remisiune, in care se ocupa de reeditari, de traduceri din operele sale si de corespondenta, se stinge din viata in 1900, la Weimar.