Doamna Dalloway

Romanul (intitulat initial Orele) urmareste intamplarile in care sunt implicate cateva personaje, de-a lungul unei zile de iunie, in Londra. Asemenea lui Stephen Dedalus, personajul alter-ego al lui James Joyce, in drumul sau prin inima orasului, Clarissa Dalloway inregistreaza diverse senzatii vizuale, auditive, olfactive, impresii ce reconstituie universul stralucitor al zilei de vara.

Maruntele intamplari ale vietii cotidiene camufleaza de fapt drame personale, iar sub aparentul aer inofensiv si sarbatoresc al zilei se intrezareste adevarata fata a vietii, cu tristetea si dezamagirile sale.

In vreme ce Septimus Warren Smith (un "dublu" al doamnei Dalloway, dupa afirmatiile autoarei) se cufunda in deznadejde si, prada unei depresii provocate de moartea unui camarad de lupta, se sinucide, Peter Walsh, iubitul din tinerete al Clarissei, se intoarce din India, tulburand pregatirile uneia dintre faimoasele serate ale acesteia si declansandu-i o serie de dileme morale.

Pe parcursul zilei, destinele personajelor se intretaie in mod surprinzator, aparent fara continuitate sau legatura, dand la iveala trairi si mici revelatii neasteptate: Richard Dalloway descopera ca motivul fericirii sale zilnice este iubirea inca vie pentru sotia sa, care, la randul ei, isi clarifica sentimente mai vechi pentru prietena sa din tinerete, Sally Seton, si fostul iubit, Peter Walsh.

Naratiunea fragmentara, urmand tehnica fluxului constiintei, face din Doamna Dalloway unul dintre cele mai importante romane moderne, consacrand totodata stilul inconfundabil al Virginiei Woolf.

"Una dintre cele mai sensibile minti si imaginatii care au reusit sa inoveze, in mod fericit, romanul englez." (Jorge Luis Borges)

"Doamna Dalloway cuprinde unele dintre cele mai frumoase, complexe si incisive fraze care s-au scris vreodata in limba engleza, si acesta nu e decat un motiv pentru care merita citita. Este, fara indoiala, una dintre cele mai emotionante, dar si mai revolutionare opere de arta ale secolului XX." (Michael Cunningham)

"Virginia Woolf a fost o mare scriitoare. Vocea ei este unica, la fel ca si stilul ei. Opera ei exercita o influenta activa asupra scriitorilor si una subtila asupra a ceea ce ne-am obisnuit sa asteptam de la lite-ratura moderna. [...] A fost o inovatoare care a redefinit romanul si a deschis calea evolutiilor sale ulterioare." (Jeanette Winterson)

VIRGINIA (ADELINE) WOOLF s-a nascut pe 25 ianuarie 1882, la Londra. Este educata acasa, de tatal sau, Sir Leslie Stephen. La treisprezece ani isi pierde mama si are prima dintr-un lung sir de caderi nervoase.

In 1900 incepe sa scrie articole in Times Literary Supplement. Dupa moartea tatalui sau in 1904, se muta impreuna cu sora ei, Vanessa, si cu cei doi frati, Thoby si Adrian, in cartierul Bloomsbury, casa lor devenind locul de intalnire al Grupului Bloomsbury. Se apropie mai mult de Vanessa si de sotul acesteia, criticul de arta Clive Bell.

In 1912 se casatoreste cu Leonard Woolf, care avea sa-i fie alaturi intreaga viata, si infiinteaza cu el o editura, Hogarth Press, unde, pe langa propriile opere, apar volume de T.S. Eliot, Katherine Mansfield, E.M. Forster, iar mai tarziu cartile lui Freud. In 1915 publica primul ei roman, Calatorie in larg (The Voyage Out), urmat de Noapte si zi (Night and Day, 1919), Camera lui Jacob (Jacob's Room, 1922) si Doamna Dalloway (Mrs Dalloway, 1925). In acelasi an, ii apare volumul de eseuri The Common Reader. Alaturi de Doamna Dalloway, romanele care o consacra printre scriitorii de prima marime ai modernismului sunt Spre far (To the Lighthouse, 1927) si Valurile (The Waves, 1931).

De succes comercial se bucura romanul ei din 1928, Orlando, dedicat Vitei Sackville-West. In 1929 ii apare volumul de eseuri cu tematica feminista O camera separata (A Room of One's Own), iar in 1937, romanul Anii (The Years).

Pe 28 martie 1941, dupa finalizarea romanului Intre acte (Between the Acts), se sinucide inecandu-se in raul Ouse.

Autoare a numeroase romane, povestiri si eseuri, precum si a unui amplu jurnal, editoare si feminista implicata, Virginia Woolf este una dintre personalitatile de marca ale secolului XX, stilul inovator al operelor sale influentand generatii intregi de scriitori.