Dovezi empirice si practica psihoterapiei psihodinamice

In domeniul psihologiei circula convingerea ca psihoterapia psihodinamica ar fi slab sustinuta empiric si ca alte abordari ar fi net superioare. Aceasta idee, desi raspandita, nu reflecta starea reala a cercetarii. Studiile riguroase din ultimele decenii arata in mod constant eficacitatea si eficienta interventiilor psihodinamice. Acest volum documenteaza si demonteaza miturile, oferind dovezi clare pentru valoarea clinica a psihoterapiei psihodinamice si continua demersul initiat in volumul anterior intitulat Psihoterapia psihodinamica. Practica bazata pe dovezi empirice si aparut la Editura Trei.

Reunind contributiile unor cercetatori – clinicieni de prestigiu, cartea promoveaza dialogul continuu dintre cercetare si activitatea clinica, oferind dovezi solide privind eficienta interventiilor psihodinamice. Cititorul interesat sa integreze rigoarea stiintifica cu excelenta clinica va gasi in acest volum si instrumente pentru masurarea diferitelor aspecte ale procesului psihoterapeutic.

Dovezile disponibile indica faptul ca marimea efectului pentru psihoterapiile psihodinamice este la fel de mare ca aceea raportata pentru alte tratamente care au fost activ promovate ca fiind „sustinute empiric” si „bazate pe dovezi”. Indica faptul ca „ingredientele active” (adesea nerecunoscute) ale altor terapii includ tehnici si procese care de multa vreme constituie nucleul, trasaturile definitorii ale tratamentului psihodinamic.

In sfarsit, dovezile arata ca beneficiile tratamentului psihodinamic dureaza, nu sunt doar tranzitorii, si ca par sa se extinda mult dincolo de remiterea simptomelor. Pentru multi oameni, psihoterapia psihodinamica poate stimula resurse si capacitati interne care permit trairea unei vieti mai bogate, mai libere si mai implinite.

Studiile de cercetarea a psihoterapiei realizate in ultimele cateva decenii au constatat ca alianta terapeutica este unul dintre cele mai importante elemente ale relatiei terapeutice. S-a demonstrat in mod constant ca alianta terapeutica este un predictor solid al unui rezultat pozitiv. Construirea si mentinerea unei bune aliante terapeutice par a fi esentiale pentru succesul tratamentului. In acelasi timp, ruperea aliantei a fost conceptualizata ca un eveniment de schimbare important si a devenit subiect de cercetare empirica.

Raymond A. Levyeste profesor de psihologie in cadrul Departamentului de psihiatrie de la Harvard Medical School si membru in echipa Proiectului de cercetare a psihoterapiei, desfasurat la Massachusetts General Hospital. A realizat numeroase studii si cercetari empirice asupra schimbarii in procesul terapeutic si eficientei diferitelor forme de psihoterapie

J. Stuart Abloneste profesor de psihologie in cadrul Departamentului de psihiatrie de la Harvard Medical School. Este director al Proiectului de cercetare a psihoterapiei de la Massachusetts General Hospital. A publicat numeroase studii despre procesul psihoterapeutic si rezultatele psihoterapiei, precum si despre eficienta interventiilor psihosociale in cazul integrarii copiilor-problema in scoala.

Horst Kachelea fost profesor universitar la International Psychoanalytic University din Berlin si a condus Catedra de Psihoterapie si Medicina Psihosomatica de la Universitatea din Ulm. A scris numeroase studii si carti despre procesul psihanalitic si eficienta psihoterapiei psihanalitice.