Drumul crucii. Amintiri de pe front si din gulaguri

Un ofiter roman muscelean - Aurel State - lupta ca voluntar pe frontul estic impotriva bolsevicilor, este pentru 12 ani prizonier in lagarele rusesti si este inchis alti 6 ani de autoritatile comuniste din Romania.

Alaturi de cel care a scris-o, aceasta carte si-a indurat propria prigoana. Aurel State a scris-o asumind, in mod constient, riscul de a-si pierde din nou relativa libertate de dupa 1964 („insailata in citiva ani din noua existenta cu primejdia continua de a-mi pierde si acel soi de libertate“). Apoi i-a incredintat-o incercatului si apropiatului sau prieten, scriitorul Marcel Petrisor. Acesta i-a „trecut“ cartea, desigur pe ascuns, lui Cezar Ivanescu, din mina caruia a ajuns la Marin Preda, directorul de-atunci al Editurii Cartea Romaneasca.

Isi va fi facut Aurel State iluzia ca in comunism poate fi publicata o carte care prezinta razboiul impotriva URSS dintr-o perspectiva complet opusa punctului de vedere oficial al atotputernicului Partid Comunist Roman? Probabil ca nu. Suntem inclinati sa credem ca lucrarea a ajuns in mainile lui Marin Preda fiindca, dupa obiceiul sau, Aurel State facea cu orice risc tot ceea ce ii statea in putinta pentru a-si duce la indeplinire un angajament luat fata de sine: Drumul crucii era o astfel de fagaduinta, facuta insa nu doar siesi, ci si tovarasilor sai de suferinta care isi sfirsisera zilele in prigoana comunista.

Anca Crivat Aurel State, interogat brutal de satrapul Gheorghe Enoiu, s-a aruncat, in plina ancheta, de la ultimul etaj al cladirii arestului din fosta strada Uranus. Dar un inger ii cenzura saltul si cazu in patru labe, ca o felina! „Am vrut sa sar in gol, dar m-am impiedicat de aripa unui inger“, spunea. Dupa opt luni de coma, cu 120 de fracturi in tot corpul, cu suruburi si placi metalice pe sub piele, omul continua sa infrunte istoria; frant a fost, dar in-frant – niciodata! Abia in 1964 iesi din bezna temnitelor, fara nici o pata pe suflet.