Enciclopedia inutilitatii

O lume a obiectelor inutile, a ritualurilor inutile, a conceptelor inutile. A relatiilor inutile, a acumularilor inutile, a exuberantelor inutile. Un desavarsit de util spectacol al inutilitatii mondene, moderne si devoratoare, in cautarea fericirii, mereu pe drumuri gresite si lungi, din ce in ce mai lungi, cand bucuria se afla atat de aproape, incat nu reusesti sa o vezi, si lupta impotriva zadarniciei devine, de fapt, o arta secreta.

Eternele articolele de lux (parfumuri si stofe „fine“, sau calatorii „exclusiviste“) au ajuns de o desavarsita banalitate si la indemana oricui, spre disperarea celor bogati – iar situatia s-a raspandit cu repeziciune, transformandu-se in sursa de inspiratie pentru Hollywood (American Psycho sau Fight Club). In epoca in care totul a devenit disponibil oriunde si oricand, industria de lux e obligata sa isi imagineze noi si noi strategii, cum ar fi rarefierea artificiala, cu scopul de a lasa impresia unor produse tot mai greu de obtinut. La Paris, un turist asiatic sau rus isi poate cumpara cel mult doua genti de la Louis Vuitton.

Dorinta de a ramane cu orice pret in apropierea unui suveran, prin etalarea unui fast frapant, a ruinat nobilimea franceza si engleza, ale carei averi s-au transferat catre clasele aflate in ascensiune. Luxul s-a dovedit dintotdeauna un agent al transformarii sociale si economice, prin crearea unor necesitati si a unor ramuri economice inexistente pana atunci.

Luxul de ieri devine necesitatea de maine. Cu granite greu de stabilit.

Abundenta este atributul civilizatiei. De ce ar mai fi nevoie de furculita, daca se poate manca si cu degetele? Nevoia de abundenta reprezinta impulsul fundamental al civilizatiei umane. Din nevoia de a indesa, din timp in timp, ceva in gura s-au atins culmile artei culinare. Din nevoia de a lupta pentru supravietuire s-au dezvoltat idealurile eroismului, ale martiriului, ale sacrificiului de sine, ale cavalerismului si ale confruntarii oneste. Din dorinta de a ne apropia trupurile si de a ne bucura de atingerea lor am nascocit iubirea, ce poate fi atat de intensa,  incat uneori e capabila sa renunte chiar la propria ei implinire.

De abundenta te poti bucura cu adevarat doar daca nu ai parte de ea tot timpul.

Contele Alexander von Schönburg, jurnalist monden si scriitor, s-a nascut pe 15 august 1969 si este fiul contesei Beatrix Széchenyi von Sárvár-Felsovidék si al contelui Joachim von Schönburg-Glauchau.

Din anul 1999 este casatorit cu printesa Irina Verena de Hessa, nepoata printului Christoph de Hessa si stranepoata reginei Elisabeta a II-a. 

Impreuna au trei copii: Maria-Letitia, Maximus Carolus Joachim Maria si Valentin Polykarp Joseph Maria. Sunt descendenti directi ai reginei Victoria si stra-stra-stranepoti ai printesei Margareta de Prusia, mezina imparatului Frederic. Din pricina confesiunii lor catolice, copiii au fost exclusi de la succesiunea la tronul britanic.