Eseuri

„In locul lui Kant si Hegel, lui Borges ii place sa-i citeasca pe Berkeley si pe Schopenhauer, apoi se intoarce din drum, adincindu-se in lectura ereticilor fara numar ai Evului Mediu, a ginditorilor gnostici si ezoterici, a comentatorilor musulmani ai lui Aristotel, de la care ia o multime de citate, adevarate sau imaginare. Amintind in acelasi timp de Sherlock Holmes si de un teolog, de un ateu modern si de un ginditor mistic, ratiunea lui Borges este o facultate de iluzionist...” (Pietro Citati)

„Borges a fost mereu interesat de conceptia ebraica despre carte si, mai ales, despre cartea venita de la Dumnezeu si, prin insusi acest fapt, perfecta si nesfirsita. Fara indoiala, Borges a inteles in chip cabalistic imaginea Torei, ca un organism format din diferite planuri ale intelegerii continute in interiorul sau. Unii au comparat-o cu o nuca alcatuita din coaja, doua invelisuri suprapuse si miez. Aceasta carte absoluta si perfecta este un organism viu, inzestrat cu un corp si un suflet.

Corpul Torei este sensul literal, exoteric, iar sufletul – sensul secret, ezoteric. Ele formeaza o unitate, pe care unii autori o numesc Arborele Vietii, caci, asemenea copacului – care are ramuri, frunze, scoarta, miez si radacini si nici una dintre acestea nu este o realitate separata de celelalte –, Tora contine o suma de elemente interioare si exterioare care, desi uneori par contradictorii, sint de fapt unul si acelasi lucru. Aceasta carte a lui Dumnezeu aminteste, dupa cum observa Ana Maria Barrenechea, de conceptia ulterioara a autorului despre cartea naturii sau cartea lumii. Imaginea lumii vazute ca o carte are o traditie indelungata, iar Borges comenteaza in detaliu unele aspecte ale ei...” (Carlos Barbarito)

Jorge Luis Borges (1899-1986) s-a nascut la Buenos Aires, intr-o familie instarita. La scurta vreme dupa nasterea sa, calatoreste alaturi de familie in Europa. Primeste inca de mic o educatie multilingva. Dupa intoarcerea in Buenos Aires, la douazeci si doi de ani, publica primul sau volum de poezii, Fervor de Buenos Aires. Continua sa publice apoi, alaturi de poezii, si eseuri. In anii ’30 incepe sa scrie proza scurta.

Publica primul sau volum important, Istoria universala a infamiei, la varsta de treizeci si sase de ani. Amestecul de realitate si fictiune din acest volum va deveni o caracteristica importanta a prozei de mai tarziu a lui Borges. Tot in aceasta perioada, publica doua dintre cele mai cunoscute colectii de povestiri ale sale, Fictiuni si Aleph. In anii ’50 devine director al Bibliotecii Nationale. Odata cu inaintarea in varsta, vederea ii slabeste si reincepe sa scrie proza scurta si poezie. Ultima sa carte, Atlas, o scrie alaturi de Maria Kodama, cu care se va casatori cu o luna inainte de moarte. La varsta de optzeci si sase de ani, in iunie 1986, inceteaza din viata.

In Romania este cunoscut mai ales datorita volumelor sale de povestiri: Istoria universala a infamiei, Gradina cu carari ce se bifurca, Moartea si busola. La Editura Polirom au mai aparut: Poezii (2005, 2017), Carti scrise in doi (2005, 2008), Moartea si busola. Proza completa 1 (2006, 2015), Cartea de nisip. Proza completa 2 (2006, 2015), Eseuri (2006, 2015), Cartea fiintelor imaginare (in colaborare cu Margarita Guerrero, 2006), Texte captive (2010), Dialoguri (alaturi de Ernesto Sabato, 2010), Borges la 80 de ani. Conversatii. Cartile si noaptea (2014), Tangoul. Patru conferinte (2018), Istoria eternitatii * Evaristo Carriego (2021) si Fauritorul * Fictiuni * Memoria lui Shakespeare (2021).