Fake news in Epoca de Aur. Amintiri si povestiri despre cenzura comunista

Premiul Scriitorul lunii iulie 2020, acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania.

Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romania, editia 2021.

„Fie ca si-a propus, fie ca nu, Ioan T. Morar ne ofera o savuroasa contra-istorie a comunismului romanesc. Sub forma unor secvente adeseori burlesti, scriitorul livreaza imaginea unei lumi in care absurdul era regula, nu exceptia. Desi scrise sub ghilotina cenzurii, ele sint complet dezinhibate, cu o libertate a gindului si a expresiei ce le dadea, in epoca, un aer de neverosimil. Si totusi, textele au aparut in presa ultimelor doua decenii comuniste, pe sub nasul activistilor de partid si al vamuitorilor ideologici. Cum a fost posibil acest lucru? Uneori, prin jocul hazardului, pe care autorul il explica in palpitante capitole de memorialistica. Adeseori, prin partide de sah incrincenate in care inteligenta s-a dovedit superioara obtuzitatii si prostiei.

Cartea lui Ioan T. Morar este, pe linga certele virtuti literare, conectate la o nesecata mina de umor si inteligenta, un sclipitor document de epoca. Suntem invitati cordial sa urmarim felul in care o Romanie alternativa – plina de umor, cu un accentuat simt al grotescului, inventiva, colorata, ironica – da cu tifla cenusiului murdar al ideologiei comuniste.” (Mircea Mihaies)

Ioan T. Morar (n. 13 aprilie 1956, Seitin, judetul Arad) a absolvit in 1981, ca sef de promotie, Facultatea de Filologie a Universitatii din Timisoara, sectia romana-franceza. Din 1987 a fost redactor la Viata studenteasca si Amfiteatru. Dupa 1989 a lucrat la Cuvantul si Alianta Civica. In 1990-1991 a fost redactor-sef la „Varietati”, TVR. Este membru fondator al Academiei Catavencu. Intre 2004 si 2009 a fost senior editor la Cotidianul. A realizat emisiuni de televiziune, activand, pana in 1996, in grupul Divertis. In perioada 2010-2012 a fost consul general la Marsilia. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

A publicat volumele de versuri: Vara indiana (1984; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), Fumul si spada (1989), Sovaiala (2000; Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), Nerusinarea (2003) si Paloarea (2010). Poeziile sale au fost traduse in engleza, franceza, polona, spaniola, catalana si maghiara, in antologii si reviste culturale.

La Editura Polirom a mai publicat Lindenfeld (2005, 2006, 2013; Premiul National de Proza al Ziarului de Iasi), Negru si Rosu (2013; nominalizat la Premiul „Cartea anului 2013” al Romaniei literare), Cartea de la capatul lumii (2007, 2015), Sarbatoarea Corturilor (2016, 2018; Premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor din Romania pe anul 2016) si Sapte ani in Provence (2018; Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romania). S-a stabilit in localitatea provensala La Ciotat.

Ioan T. Morar citeste fragmente in avanpremiera din volumul Fake news in Epoca de Aur. Amintiri si povestiri despre cenzura comunista: