Fascinatia absolutului. Filozofia speculativa in viziunea lui Lucian Blaga si Constantin Noica

„Ce anume ii apropie pe Lucian Blaga si Constantin Noica, doi ganditori independenti, dincolo de tot ce ii separa? Raspunsul meu este ca ii apropie, inainte de toate, o anumita viziune asupra filozofiei. Si anume credinta comuna ca expresia cea mai inalta a gandirii filozofice, coroana acesteia, este creatia speculativa. Pentru unul, ca si pentru celalalt, realizarile supreme ale gandirii filozofice erau constructii speculative, viziuni globale asupra lumii, culturii si istoriei, sustinute de concepte si idei ce vizeaza absolutul, neconditionatul, adica ceea ce este inaccesibil, in principiu, cunoasterii bazate pe experienta.

Deosebirea dintre metafizica lui Blaga si ontologia speculativa a lui Noica este cea dintre o filozofie speculativa orientata spre transcendent si una orientata spre transcendental: metafizica lui Blaga ofera o reprezentare personala despre o lume suprasensibila, o realitate de alta natura decat cea accesibila simturilor; dimpotriva, ontologia speculativa a lui Noica nu vizeaza o alta lume, o existenta de natura diferita, ci orizontul posibilului, al virtualului, acel orizont ce confera orientare vietii omului. Pentru Blaga, sistemul de referinta esential este o existenta suprasensibila, pentru Noica, posibilul, binele si frumosul, ca orizont ideal al lumii pamantesti.“ (MIRCEA FLONTA)

MIRCEA FLONTA (n. 1932), profesor emerit la Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane. Activitatea sa didactica – intinsa pe o perioada de peste saizeci de ani – s-a centrat pe epistemologia cla sica si analitica, teoria cunoasterii stiintifice, filozofia limbajului, gandirea lui Immanuel Kant si Ludwig Wittgenstein. A publicat, in tara si strainatate, numeroase studii si articole in reviste si culegeri de studii. A tradus, in colaborare, din operele filozofice ale lui David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper si Ludwig Wittgenstein.

Volume: Adevaruri necesare? Studiu monografic asupra analiticitatii (Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1975), Perspectiva filozofica si ratiune stiintifica: Presupozitii filozofice in stiinta exacta (Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985), Cognitio: O introducere critica in problema cunoasterii (ALL, 1994; editia a II-a 2008), Imagini ale stiintei (Editura Academiei Romane, 1994), Cum recunoastem Pasarea Minervei? Reflectii asupra perceptiei filozofiei in cultura romaneasca (Fundatia Culturala Romana, 1998), Kant in lumea lui si in cea de azi: Zece studii kantiene (Polirom, 2005), Ganditorul singuratic: Critica si practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008), Darwin si dupa Darwin: Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010), 20 de intrebari si raspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012; editia a II-a 2024), Drumul meu spre filozofie (Humanitas, 2016), Raspantii ale gandirii: Despre identitatea filozofiei, relatia stiinta–religie si alte subiecte de interes general (Humanitas, 2017), Ce este mai presus de orice? Lumea cercetatorilor intre iubirea de patrie si spiritul universalist al stiintei in timpul Primului Razboi Mondial (impreuna cu Catalin Vasilescu, Humanitas, 2020), Filozofia cercetatorului: Intelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr si Werner Heisenberg (Humanitas, 2022).