Gramatica sobre la lengua castellana / Gramatica limbii castiliene. Scrieri filologice si exegeza biblica

Pe fundalul unor experiente tot mai complexe de viata comuna in care lumea spaniola si cea romaneasca se intalnesc intr-un proces de integrare europeana din ce in ce mai intens, colectia Biblioteca Hispanica a Institutului Cervantes, in care apar traduceri din literatura spaniola clasica si contemporana – cu o atentie speciala acordata non-fictiunii, eseisticii filozofice, reflectiei etice si etico-politice –, este rezultatul colaborarii dintre Institutul Cervantes din Bucuresti, care a avut initiativa acestui proiect, si Editura Humanitas.

Colectia este realizata de un colectiv de profesori si traducatori, specialisti in limbi si literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti, sub coordonarea unui comitet stiintific international. Titlurile colectiei apar, unele dintre ele, in formula bilingva, si toate in conditii editoriale speciale, insotite de un aparat critico-analitic complex.

„Celebrat inca din timpul vietii drept cel mai mare umanist spaniol, Antonio de Nebrija s-a transformat dupa moarte intr-o legenda.“ Astfel incepe portretul pe care i-l dedica Juan Gil, publicat cu prilejul implinirii a 500 de ani de la moarte. Iar proportiile legendei lui Nebrija se extind asupra intregii istorii a culturii europene. Opera lui Nebrija il plaseaza pe cititor intr-o dinamica de idei surprinzator de consecvent articulate, idei inca vii despre limba si invatarea ei, despre cunoastere in general si raporturile acesteia cu limba si, poate mai mult decat orice, despre o noua intelegere a valorilor educatiei si a autoritatii cunoasterii.

Andaluz carismatic, spirit ascutit si imperturbabil fata de conventionalismele epocii, Antonio de Nebrija se situeaza la inceputul unei traditii erudite si de gandire critica in care se plasmuieste Europa moderna.“ (MIANDA CIOBA, ANCA CRIVAT)

„Reprezentant de exceptie al umanismului spaniol care a dorit sa fie aproape de gandirea cea mai libera si mai avansata a vremii sale, fara insa a-si ignora datoria fata de patrie, Elio Antonio de Nebrija a fost o figura luminoasa pentru cultura europeana si spaniola. Si inca mai este.“ (LUIS GARCIA MONTERO)

„Pe voi, lumini stralucitoare ale lumii, si in primul rand pe tine, preabunule Parinte – reazem al Spaniei, pe care nu o intamplare oarecare, ci divina providenta mi te-a dat drept patron, martor, investigator si judecator –, va rog si va conjur sa purtati de grija, sa ajutati, sa sustineti studiul literelor care decade, luati-l sub protectia voastra inainte ca acesta sa piara din radacina. Sa nu ingaduiti ca literele sacre sa fie pangarite de oameni ce ignora toate artele liberale. Protejati talentele, readuceti la viata cele doua lumini stinse ale religiei noastre, limba greaca si limba ebraica. Premiati-i pe cei care cu efort lamuresc chestiunile neclare, pe cei care descifreaza enigmele, pe cei care dezleaga nodurile.“ (ANTONIO DE NEBRIJA)

ELIO ANTONIO DE NEBRIJA (1444–1522)Elio Antonio De Nebrija (1444–1522), gramatician, exeget biblic si unul dintre cei mai straluciti latinisti ai vremii sale, a fost un reprezentant de prim ordin al umanismului spaniol de orientare filologica, iar ca participant la proiectul Bibliei Poliglote de la Complutum – unul dintre intemeietorii studiului comparat al Scripturii. Autor al mai multor gramatici latine, Nebrija denunta drept barbara incercarea de a invata limba latina in absenta sprijinului oferit de marile texte ale literaturii clasice – asa cum se intampla in scolile medievale – si combate obscurantismul lingvistic si suspendarea gandirii critice.

Este parintele primei descrieri sistematice a unei limbi neolatine, in Gramatica limbii castiliene (1492). Recunoscut pentru temeritatea opiniilor sale, Nebrija a fost unul dintre primii intelectuali care s-au confruntat cu Inchizitia, pentru ca a afirmat necesitatea de a revizui textul Vulgatei in acord cu criteriile stiintei filologice, initiind in spatiul spaniol, in linia maestrului sau Lorenzo Valla, primele demersuri de intemeiere a exegezei pe cunoasterea limbilor originale ale Bibliei.