Hai ca am reusit, pustiule

Sir Anthony Hopkins isi exploreaza cu onestitate si emotie cariera remarcabila din film si teatru, copilaria dificila si drumul spre vindecare.

Nascut si crescut in Port Talbot – un mic oras galez al otelariilor – Hopkins a trait printre barbati duri, care respingeau orice forma de vulnerabilitate. Era considerat un elev mediocru, fara viitor, dar destinul i s-a schimbat intr-o seara de sambata, cand a vazut adaptarea din 1948 a piesei Hamlet. Acela a fost momentul care i-a aprins pasiunea pentru actorie.

Cu o sinceritate dezarmanta, Hopkins rememoreaza momentele definitorii ale carierei sale: debutul la Royal Academy of Dramatic Art, sub aripa lui Laurence Olivier, intalnirile cu Richard Burton, rolurile legendare precum Hannibal Lecter sau Regele Lear, in care a transformat tacerea si stoicismul tatalui sau in emotie pura.

El vorbeste deschis si despre prabusiri: dependenta care i-a ruinat prima casnicie si aproape ca i-a curmat viata – o lupta ce l-a condus catre sobrietate, pe care o pastreaza de aproape cincizeci de ani. In singuratate si reflectie, se confrunta cu intrebarile despre fragilitatea umana si despre ceea ce tatal sau numea Marele Secret.

Imbogatita cu o selectie de fotografii personale, Hai ca am reusit, pustiule este confesiunea sincera si profunda a unui om complex, care a redefinit arta actoriei si a inspirat generatii, timp de peste sase decenii.

„E multa putere si multa fragilitate in cartea asta, care nu e doar povestea unui mare actor, ci anatomia unui spirit cu adevarat extraordinar.“ (Marian Coman)