Kitchen

„Dintre toate locurile din lume, cel mai mult imi place bucataria“, declara Mikage, protagonista romanului Kitchen, un adevarat fenomen editorial, cu teme acute la sfarsit de secol XX (si tot atat de actuale in secolul XXI): singuratatea tinerilor, parinti, pierdere, supravietuire, transsexualitate, tragedie, iubire.

Cand romanul Kitchen a aparut in Japonia, in 1987, a urcat fulminant in topul celor mai bine vandute carti, unde a ramas mai mult de un an. Tinerei scriitoare Banana Yoshimoto i-au fost recunoscute imediat marele talent si originalitatea, opera sa castigandu-si un loc unic in literatura nipona. Romanul a fost ecranizat cu succes in 1989 in regia lui Yoshimitsu Morita.

Bucatariile, fie ele noi si stralucitoare, sau vechi si ponosite, umplu visurile tinerei Mikage, ramasa singura pe lume. Ele sunt menite sa inlocuiasca, de fapt, caldura familiei pe care si-a dorit-o mereu. Dar Banana Yoshimoto foloseste un truc de magie: daca familia nu poate fi aleasa, atunci trebuie inventata, si o face intr-un crescendo tragicomic de ambiguitati, oferind totodata o imagine cuprinzatoare a vietii urbane japoneze.

„O carte lucida, onesta si seducatoare.“ (The New York Times)

„O poveste care curge precum un vis, delicata si melancolica, in care fiecare detaliu e plin de semnificatii. Kitchen e un roman care reflecta magistral frumusetea efemerului.“ (L’Espresso)

„Banana Yoshimoto este o maestra a povestirii. Scrisul ei are o senzualitate subtila, bine mascata si foarte puternica.“ (Chicago Tribune)

BANANA YOSHIMOTO (pe numele adevarat Maiko Yoshimoto), fiica unui scriitor influent in Japonia anilor 1950–1960, s-a nascut in 1964, la Tokyo. In 1987, la numai douazeci si trei de ani, cand termina facultatea, ii apare primul roman, Kitchen, care devine rapid bestseller, primeste doua premii literare importante, Premiul Kaien si Premiul Ministerului Educatiei pentru incurajarea tinerilor artisti, este nominalizat la Premiul Yukio Mishima in 1988 si ecranizat de doua ori, atat pentru televiziune cat si pentru marele ecran. A mai scris Tugumi, de asemenea ecranizat si premiat, Utakata, Amurita, N.P, Soparla, Cosul cu fructe etc., toate confirmand locul unic pe care il ocupa in literatura japoneza contemporana. Opera ei a fost publicata in aproape treizeci de tari.