La Goulue danseaza cu Chocolat

Un detectiv particular, David Clementi, de la Agentia Lazau, e angajat sa recupereze planurile ultrasecrete ale unui inginer dupa ce un avion furat in scopul unei evadari s-a prabusit.

In acest roman cu titlu-tribut, adus litografiei lui Toulouse-Lautrec-Moulin Rouge, La Goulue, ne vom reantalni cu deja faimosul David Clementi, angajat al Agentiei Lazau. Paul Delun nu va intarzia nici el sa-si faca aparitia, insotit de nelipsitul sau caine-lup.

Actiunea se va invarti in jurul unor planuri ultrasecrete, dorite atat de politia romana, cat si de statul german. Starul romanului va fi, insa, restaurantul "New-York", in care dansatoarea principala a unui numar de balet, supranumita La Goulue, va dansa cu partenerul ei, Chocolat.

„Incepand cu anul 1964, Leonida Neamtu devine unul dintre autorii de top ai genului politist si ai romanului de aventuri in genere. Prozatorul este in fond un fantezist ingenios, cu placerea ludicului, a parodicului sau a umorului absurd.
Naratiunile sunt adeseori incantatoare prin nonconformismul lor ori prin referintele ironice la diverse modele livresti.
Dar scrie, deopotriva, si in registru grav, cu un realism de descendenta comportamentista, gen Hemingway.“ (Petru Poanta)

Leonida Neamtu s-a nascut in 1934, la Soroca (azi, Republica Moldova).
In 1940, odata cu ocuparea Basarabiei, familia se refugiaza in Maramures, locuind in Viseu, apoi in Sighet.
Dupa studiile liceale, urmeaza cursurile Facultatii de Filologie a universitatii clujene.

Debuteaza, in 1952, cu un volum de poezii, in Almanahul literar, revista coordonata de poetul A.E. Baconsky. Incepand cu anul 1964 incepe sa publice exclusiv romane.
Devine redactor la Almanahul literar (care isi va schimba numele in Steaua) si membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

Se stinge din viata pe 25 octombrie 1991, la Cluj-Napoca, lasand in urma peste treizeci de volume publicate si cateva manuscrise.

Leonida Neamtu este un scriitor care scapa oricarui tip de incadrare literara. A abordat genuri ca romanul SF sau de aventuri si a trecut, fi reste, si prin cel politist, integrand insa, in toate, umorul negru, absurd si referintele culturale.