O mie noua sute optzeci si patru. Editia 2019

Romanul O mie noua sute optzeci si patru a inspirat o celebra ecranizare, in anul 1984, avindu-i in distributie pe John Hurt, Richard Burton si Suzanna Hamilton.

Winston Smith este un personaj obisnuit: el uraste, iubeste si munceste ca oricare alt om. Ceea ce-l face deosebit este faptul ca traieste intr-o lume infernala, in care a uri, a iubi sau a munci sunt ganduri venite dintr-un efort supraomenesc al fiecarei clipe.

Romanul O mie noua sute optzeci si patru descrie tabloul apocaliptic al unei Londre din era postatomica, locul de nastere al unui regim totalitar in care orice logica pare sa fi fost abolita. Executiile fara rost, disparitiile peste noapte au devenit firesti. Trecutul este rescris mereu pentru a legitima crimele prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa „neolimba”, o limba robotizata, ce completeaza imaginea de lume ordonata „stiintific” dupa vointa Fratelui cel Mare, care spune ca „razboiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranta este putere”.

„Atit de multe realitati din acest roman au intrat in limba, devenind parte din mostenirea culturala contemporana, incat e foarte usor sa uiti ca O mie noua sute optzeci si patru este doar o carte. De la Big Brother la dublugandire, peisajul distopiei create de George Orwell se afla chiar si in mintile celor care nu i-au citit povestea.” (The Independent)

„Orwellian este acum un adjectiv universal pentru tot ce e opresiv sau totalitar, iar povestea lui Winston Smith, un anonim al timpului sau, continua sa rezoneze la fel de mult pentru cititorii de azi ca si pentru cei din anii 1950.” (The Guardian)

George Orwell (pseudonimul literar si jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) s-a nascut in 1903 in India si a murit de tuberculoza la Londra, in 1950. A studiat la Eton intre 1917 si 1921 si a publicat in diferite reviste ale colegiului, iar intre 1922 si 1927 a lucrat in cadrul Politiei Imperiale Indiene din Birmania, experienta pe care a reconstituit-o mai tarziu in romanul Zile birmaneze (1934; Polirom, 2003, 2013, 2016).

Prima sa carte, Fara un sfant prin Paris si prin Londra (1933; Polirom, 2017, 2019), este o relatare emotionanta si mai ales comica a celor citiva ani de saracie autoimpusa pe care i-a trait dupa ce s-a intors in Europa.

Printre romanele sale din anii 1930 se numara O fata de preot (1935; Polirom, 2011, 2019), Aspidistra sa traiasca! (1936; Polirom, 2009) si O gura de aer (1939; Polirom, 2010), dar adevarata recunoastere i-au adus-o alte doua proze-reportaj: Drumul spre Wigan Pier (1937; Polirom, 2018, 2019), despre viata la limita saraciei a minerilor dintr-un orasel din Lancashire, si Omagiu Cataloniei (1938; Polirom, 2009), despre propria experienta din timpul Razboiului Civil din Spania.

Intre 1943 si 1945, ca director literar la Tribune, a publicat numeroase articole literare si politice, colaborand in acelasi timp la The Observer si la Manchester Evening News. Fabula politica Ferma animalelor (1945; Polirom, 2002, 2012, 2017, 2018, 2019) si distopia O mie noua sute optzeci si patru (1949; Polirom, 2002, 2012, 2016, 2019) sunt cele mai populare romane ale lui Orwell si au fost traduse in intreaga lume.