Opere III. Teatru

„Operatiunea pe care Gellu Naum a facut-o in Nepotul lui Rameau as putea sa o denumesc o transformare subcutanee a textului. Fara sa piarda nimic din structura foarte complexa a unui text filozofic. Fara sa altereze complexitatea cu care exprima personajele. Gellu Naum a manuit cu o extraordinara intelegere literara cuvintele, transformand un text care era menit sa fie citit intr-unul care poate fi inteles fiind auzit. Operatiune de o extrema subtilitate si delicatete.“ - David Esrig

„N-a scris ca un dramaturg, ci ca un suprarealist. Gellu Naum clatina cu nonsalanta tabieturile dramaturgice de rigoare, polemizand cu popularul comic sau cu la fel de popularul, in fond, tragic, inlocuindu-le cu umorul negru care le contine, a rebours si exploziv, pe amandoua, la care se adauga un frison poetic.“ - Simona Popescu

„Sa scrii despre Gellu Naum este o impietate. Sa scrii ceva elaborat, gandit, modificat despre cel care si-a luat scrisul din stele si l-a trecut asa cum era pe hartie este un nonsens. Gellu Naum a fost si este pentru mine cea mai vie si mai elocventa forma a suprarealismului.“ - Alexandru Tocilescu

„Scena lui Gellu Naum e scena virtualitatilor care coexista si se realizeaza simultan in paralel, e suma istoriilor posibile care isi trag unitatea (fiindca scena e totusi una, una singura) din capacitatea noastra de a participa la ele, de a juca in toate planurile.“ - Vlad Zografi