Pachet 1 Mihail Sebastian

Pachetul contine:

1. Mihail Sebastian, Cum am devenit huligan. Texte, fapte, oameni
2. Mihail Sebastian, De doua mii de ani...
3. Mihail Sebastian, fragmente dintr-un carnet gasit. Femei

"In „Cum am devenit huligan“, Sebastian si-a marturisit (totdeauna cu talent, uneori cu sinceritate, dar nu totdeauna si cu adevar!) dezamagirea pentru ceea ce el sugereaza a fi schimbarea oportunista a lui Nae (iar noi stim ca nu era numai o simpla schimbare, ci ultimul segment al unei evolutii politice ultranationaliste); a spus, lapidar, ca in privinta traseului politic al „directorului sau de constiinta“: „Trebuie sa recunosc astazi: m-am inselat“." (Marta Petreu)

Eroii lui Sebastian stiu si ne spun ca sunt parte intr-o paiaterie exceptionalista prin insasi faptul ca-si verbalizeaza trairea. Romanul ca agregat literar este un act politic, manuit abil de un estet. Este o estetica a razboiului in toata afacerea „De doua mii de ani…“ Desi pare o strategie de distantare fata de interpretarile mai mult sau mai putin aderente la ideea de scriitor nedreptatit de contemporani si de istorie, nu cautam decat o demantelare a iluziei tragice, in favoarea unei lecturi intertextuale.

Pe lista preferintelor de lectura ale lui Sebastian figureaza si Apollinaire, poetul care se entuziasma estetic in fata razboiului: «Ah Dieu! Que la guerre est jolie…» (in poemul „L’adieu du cavalier“). Pe versoul aceleiasi liste figureaza avangardisti, cititi dar neindragiti, precum Marinetti din „Manifestul futurismului“, promotorul unei „estetici a razboiului“.

Paginile de roman modern scris de Sebastian – sau ma rog, aceste insemnari care nu rastoarna conceptul de roman traditional – sunt toate verticalizari surprinzatoare ale unor stari de spirit, stari lirice si nu emfatic filosofice, si compun – cu precadere in Fragmente dintr-un carnet gasit, dar si in Femei – aproximari ale ideii de imietate in fata iubirii, s-ar putea afirma ca “nirvanizarea erotica a lumii” este intentia volutelor amoroase, a introspectiilor apropierii corporale niciodata refuzate, dar mereu consumate intr-o stare de frenezie poetica lucida.