Razboi si pace. Volumele 1+2 (Top 10+)

Capodopera Razboi si pace (1863-1869) zugraveste viata intregii societati ruse in perioada razboaielor napoleoniene; evenimentele istorice si interesele personale, caile de autodefinire a personalitatii si spontaneitatea vietii populare sint prezentate drept componente echivalente ale existentei natural-istorice.

„Rostov se ridica si porni sa rataceasca printre focuri si sa viseze la fericirea de a muri, de a muri fara sa-ti pese de viata, pur si simplu de a muri sub ochii imparatului. Era intr-adevar indragostit si de tar, si de gloria armelor ruse, si de nadejdea lui in victoria care va sa vina. Si nu incerca numai el sentimentul acesta in zilele memorabile de dinaintea bataliei de la Austerlitz; in armata rusa, noua din zece oameni erau indragostiti pe vremea aceea, desi poate mai putin nebuneste decit Rostov, de tarul lor si de gloria armelor ruse.” (Lev Tolstoi)

Lev Nikolaevici Tolstoi (1828-1910) este autorul unei opere in care individualul si nationalul capata dimensiuni universale. Incepand cu trilogia autobiografica scrisa in perioada 1852-1857 si alcatuita din romanele Copilaria, Adolescenta si Tineretea, sondarea „fluiditatii” universului interior si a temeiurilor morale ale omului a devenit principala tema a operelor sale. In nuvela Cazacii, eroul, un tanar aristocrat, redescopera bucuria comunicarii cu natura, viata fireasca si integra a omului simplu.

Capodopera Razboi si pace zugraveste viata intregii societati ruse in perioada razboaielor napoleoniene; evenimentele istorice si interesele personale, caile de autodefinire a personalitatii si spontaneitatea vietii populare sunt prezentate drept componente echivalente ale existentei natural-istorice.

La sfarsitul anilor 1870, scriitorul a trecut printr-o criza spirituala amplificata ulterior de ideea desavarsirii morale si a „simplificarii” (care a dat nastere doctrinei si miscarii „tolstoismului”) si a intreprins in operele sale o critica din ce in ce mai accentuata a institutiilor birocratice, a statului, a Bisericii (in 1901 a fost excomunicat din Biserica Ortodoxa Rusa), a civilizatiei si culturii, a intregului mod de viata specific „claselor cultivate”, ilustrata in romanul Invierea, nuvela Sonata Kreutzer sau dramele Puterea intunericului si Cadavrul viu. De asemenea, interesul sau s-a indreptat spre temele mortii, pacatului, caintei si renasterii morale, precum in nuvelele Moartea lui Ivan Ilici, Parintele Serghi, Hagi Murad.

La Editura Polirom au aparut: Anna Karenina, Razboi si pace, Invierea, Sonata Kreutzer si alte povestiri, Povestiri din Sevastopol, Copilaria, Adolescenta. Tineretea.