Revolutia greaca de la 1821 pe teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti

In manualele noastre de istorie, Eteria si Revolutia Greaca inceputa in Principate apar doar ca o simpla paranteza la miscarea lui Tudor Vladimirescu. Iar aceasta din urma, la randul ei, este tratata mai degraba prolix si confuz, desi, in mod paradoxal, figura celui care s-a visat domn al Tarii Romanesti sta la loc de cinste in panteonul istoric national.

Evenimentele anului 1821 sunt, astfel, unul dintre episoadele prea putin cunoscute de pasionatii de istorie de la noi, in pofida consecintelor pe care le au pana azi: ele reprezinta miscarea tectonica ce a pus spatiul romanesc pe orbita modernitatii – momentul auroral al evolutiei noastre europene.

Tudor Dinu, bine-cunoscut prin explorarile sale monografice in lumea fanariota, a cercetat exhaustiv izvoarele istorice, atat romanesti, cat si grecesti – majoritatea, inaccesibile istoricilor de la noi –, precum si sursele in alte limbi, si a trecut prin toate locurile care au fost martorele intrigilor, luptelor si masacrelor acelui an cumplit.

A reusit astfel sa contureze, la aniversarea a doua veacuri de la miscarile revolutionare, o imagine unitara si credibila, neviciata de agende nationaliste sau partizanate ideologice. Insurectia pandurului gorjean capata acum un sens istoric, ca secventa a luptei de eliberare a grecilor si, intr-o perspectiva mai larga, a popoarelor crestine din Balcani.

Aducandu-ne in fata ochilor, ca intr-un vast platou cinematografic, sute de personaje si de intamplari, Tudor Dinu recompune pentru prima data epopeea eterista, in care se impletesc tragicomicul, sordidul si cel mai autentic eroism.

TUDOR DINU (n. 1978) este profesor doctor abilitat la Universitatea din Bucuresti, unde preda limba, literatura si civilizatia greaca, si doctor honoris causa al Universitatii Democrit a Traciei (Grecia). A sustinut prelegeri si conferinte ca profesor invitat la universitatile din Atena, Tracia, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno, Sofia si Plovdiv, precum si la mai multe societati stiintifice din Grecia.

In ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internationale de studii neoelene (Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Veliko Tirnovo, Tbilisi). In 2014 a fost ales si in 2018 reales secretar general al Societatii Europene de Studii Neoelene. Lucrarile sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizatie greaca veche, bizantina si postbizantina, dar si elenismului din Tarile Romane au fost tiparite in Romania, Grecia, Cipru, Franta, Cehia, Letonia, Ucraina si Georgia. Totodata, Tudor Dinu a publicat traduceri atat din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cat si moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.).

Este fondatorul si redactorul-sef al primei reviste romanesti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia. La Editura Humanitas a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir si Nicolae Mavrocordat – rivalitati politice si literare la inceputul secolului XVIII (2011), Bucurestiul fanariot. Biserici, ceremonii, razboaie (2015), Bucurestiul fanariot. Administratie, mestesuguri, negot (2017), Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Tarii Romanesti si Moldovei (2018), lucrare distinsa, in varianta greaca, cu premiul Academiei din Atena.

In duminica de Florii a anului 2018 a fost innobilat la Constantinopol de catre Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de archón hypomnematógraphos.