100 de batalii din istoria romanilor

Lucrarea de fata propune o alta perspectiva a trecutului militar national din cele mai vechi timpuri pana la al Doilea Razboi Mondial inclusiv, respectiv o selectie a celor mai importante o suta de batalii. Aceasta modalitate a fost si este destul de uzitata pe plan international si in istoriografia romaneasca.

Totusi, ea reprezinta o premiera in istoriografia militara romaneasca prin gradul de sinteza pe care il presupune analiza celor mai importante batalii.

Volumul analizeaza cele mai importante confruntari armate din istoria romaneasca, incepand cu prima atestare certa a capacitatilor razboinice ale getilor, respectiv campania la nordul Dunarii a armatei macedonene (335 i.Hr.), condusa de Alexandru Macedon, si terminand cu Operatiunea Hron–Morava din aprilie–mai 1945. Desigur, orice selectie implica, in mod necesar, un criteriu sau un set de criterii care sa justifice optiunile in favoarea unuia sau altuia dintre evenimentele militare de acest tip, pe care istoria le-a consemnat.

Autorii au luat in considerare importanta bataliei, materializata intr-o serie de elemente cum ar fi: contextul desfasurarii si beligerantii implicati; efectivele angajate; noutatile aduse in plan tehnologic sau sub raportul conceptiei si executiei; consecintele pe termen scurt sau mediu in plan politic si militar; cantitatea si calitatea izvoarelor istorice (criteriu valabil pentru epocile veche si medie) si altele.

ALESANDRU DUTU A absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti (1973). Cercetator stiintific la Institutul de Istorie si Teorie Militara (1973–2000) si Arhivele Militare Romane (2000–2003). Profesor la Facultatea de Istorie a Universitatii Spiru Haret din Bucuresti (2003–2012). Doctor in stiinte militare cu preocupari in ce priveste al Doilea Razboi Mondial si perioada postbelica. A elaborat si coordonat (singur sau in colaborare) monografii, volume de documente, albume, dictionare, studii si articole in care a abordat aspecte ale participarii Romaniei la razboi, regimul de armistitiu, situatia postbelica a armatei romane, pozitia Romaniei in Tratatul de la Varsovia etc. Lucrari de autor: Armata romana in razboi, 1941–1945; Armata romana de la Prut la Stalingrad si inapoi la Prut (1941–1944); Intre Wehrmacht si Armata Rosie, 1941–1945; Armata romana in vremuri de cumpana, 1945–1965; Sub povara armistitiului. Armata romana in perioada 1944–1947; Romania in istoria secolului XX; Evolutii diplomatice si teritoriale in Europa in secolele XIX–XX; Revolutia din Decembrie 1989.

ALEXANDRU MADGEARU A absolvit Universitatea Bucuresti, Facultatea de Istorie-Filosofie (1988). Doctor in istorie (1997). Bursa postdoctorala Fulbright la Ohio State University, Columbus (2002–2003). Premiul Dimitrie Onciul al Academiei Romane (acordat in 2016) pentru volumul Asanestii. Istoria politico-militara a statului dinastiei Asan (1185–1280). Cercetator stiintific gradul I la Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara. Membru in Comisia Romana de Istorie Militara si in Biroul Societatii Romane de Studii Bizantine. Volume recent publicate: Organizarea militara bizantina la Dunare in secolele X–XII (2018); Expansiunea maghiara in Transilvania (2019).

PETRE OTU A absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi (1979), si Academia Militara (1981). Doctor in istorie militara (1995). Profesor universitar si cercetator stiintific gradul I. Activitate didactica si stiintifica la Academia Militara, Universitatea din Pitesti, Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara. Presedinte al Comisiei Romane de Istorie Militara si membru al Comisiei Internationale de Istorie Militara. Premiul Nicolae Balcescu al Academiei Romane (2005) pentru lucrarea Maresalul Averescu. Militarul, omul politic, legenda. Secretar stiintific al Istoriei Romanilor, vol. VIII, Romania Intregita (1918–septembrie 1940), volum aparut sub egida Academiei Romane. Autor (unic si in colaborare) a numeroase lucrari de istorie, istorie militara, geopolitica si geostrategie, participant la reuniuni stiintifice internationale, la emisiuni de radio si de televiziune etc.

MIRCEA SOREANU A absolvit Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii din Bucuresti (1980). Doctor in istorie, specialitatea istorie medie universala, la Universitatea din Bucuresti (1998). Coredactor si redactor responsabil la Revista de Istorie Militara (1990–2014); cercetator stiintific la Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara (2005–2014). Dintre lucrarile sale amintim Marii viziri Köprülü (1656–1710). Relatii politice si militare intre Tarile Romane si Imperiul Otoman si Marea Neagra de la „lacul bizantin“ la provocarile secolului XXI (coautor).