Alice in Tara Oglinzilor

"Duplicitatea literara a lui Lewis Carroll il face, azi, sa penduleze intre statutul de scriitor pentru copii si cel de scriitor pentru scriitori, iar recunoasterea operei carrolliene este dublata de o fascinatie pentru tanara eroina. Vazuta ca o prelungire a primei carti, Alice in tara Oglinzilor este de fapt o productie romanesca autonoma. Gasim aici acel nonsens care impinge logica pana la granitele sale formale, sunt prezentate multe jocuri de cuvinte, de multe ori intraductibile in limba romana, dar pentru care Magda Teodorescu, ce ofera o noua versiune a textului carroillian, a gasit echivalente in spiritul ciudateniei ireale a acestei proze.

Spunem frecvent despre Aventurile lui Alice (Alice in Tara Minunilor, publicata pentru intaia oara in 1865, si Dincolo de oglinda si ce a gasit Alice acolo, din 1871) ca sunt unele dintre cele mai cunoscute texte ale literaturii pentru copii. Totusi, Lewis Carroll, autorul acestor carti de fictiune cu adresabilitate initial juvenila, a reusit sa seduca si cititori adulti. Imaginatiei scriito­rului britanic i se recunosc de catre istoria literaturii universale paternitatea pentru absurdul scenelor de fictiune si fertilitatea acesteia pe teritoriul culturii moderne si contemporane.
Copiii care vor citi textul lui Lewis Carroll pentru prima data vor fi surprinsi sa afle ca multe dintre elementele din desenul animat creat de Walt Disney in 1951 provin din acest al doilea roman si nu din primul: intalnirea cu florile, Ciripoi si Ciripici, oul Humpty Dumpty etc.

Tiparit pentru intaia oara acum mai bine de un secol, in 1872, romanul Alice in Tara Oglinzilor (Through the Looking Glass) este o continuare, dupa doar sapte ani de la aparitia celeilalte celebre scrieri a britanicului Lewis Carroll, Alice in Tara Minunilor (Alice's adventures in Wonderland) (1865).

Alice, personajul central din prozele lui Lewis Carroll, este unul dintre simbolurile cele mai circulate ale ultimului veac. Probabil, curiozitatea ca stare de spirit este cea care a mobilizat interesul atator generatii de cititori, cei mai multi copii, deci curiosi „de la natura“. Alice isi doreste atat de mult sa vada cum sunt alte lumi, incat nu reuseste niciodata sa-si reprime tentatia si spune: „Hai sa ne facem ca...“. Ca si in cazul aventurii din Tara Minunilor, si in Alice in Tara Oglinzilor calatoria este potentata de oniric. Alice nu este diferita de ceilalti copii, este la fel de dispusa sa exploreze. Cum sora ei nu are prea multa fantezie, crezand ca rationalitatea este necesara, sustinand – cu totul eronat! – ca exista lucruri pe care este imposibil sa le faci (asa cum gandesc si unii adulti), Alice se joaca cu niste pui de pisica. Le propune chiar sa o insoteasca in lumea din Oglinda. O tara in care toate sunt asezate pe dos fata de realitate... 

In momentul in care lumea din vis scapa controlului fetitei, Alice se retrage, isi activeaza capacitatea de a fi reala pentru a trece de pericol. Poate decide pentru sine cand este in vis si cand in lumea reala, fiind mereu constienta ca totul este rezultatul actului sau de a imagina si ca o poate „imblanzi“ pe Regina Neagra, transformand-o intr-o pisica... Dar nu orice pisica... Aceea cu care vorbea inainte de a adormi.

Desi Alice in Tara oglinzilor este incadrata in seria cartilor pentru copii, jocul fictional al lui Lewis Carroll poate tenta orice adult dispus sa evadeze din conventiile inrobitoare." (Lucian Pricop)