Catre nunta

De la autorul capodoperei G, un roman unic, sublim si rascolitor, despre puterea alinatoare a iubirii in fata durerii coplesitoare si a mortii.

O mama si un tata instrainati de multi ani strabat, fiecare separat, Europa in drum spre nunta fiicei lor ce va avea loc intr-un satuc de pe costa Italiei. Efervescenta, frumoasa Ninon s-a indragostit de un tanar italian pe nume Gino, care-si castiga traiul vanzand haine la taraba in piata. Cu putin inaintea nuntii, viitorul ei socru contempla, orbit de deznadejde, ideea de a ucide mireasa, considerand crima necesara si imaginandu-si pledoaria dinaintea acuzarii.

Pe masura ce nunta se apropie, povestea de dragoste a lui Ninon si a lui Gino se deapana concomitent cu periplele ingemanate, presarate cu zeci de alte glasuri si povesti, ale parintilor sfasiati de durere.
Ninon are douazeci si trei de ani – si este bolnava de SIDA. A contractat virusul in urma unei aventuri pasagere, si potrivit medicilor, mai poate spera la cel mult trei ani de trai normal.
In ziua nuntii, Ninon se va descalta si va dansa cu Gino: vor dansa ca si cand fericirea lor e eterna; ca si cand moartea nu-i va atinge.

Un roman exceptional despre durere sfasietoare, despre speranta si, mai presus de toate, despre dragostea care triumfa asupra mortii – poetic si duios ca un cantec de alinare.

„O elegie exceptionala, sfasietoare si duioasa […] Oriunde voi trai pe lumea asta, stiu ca voi avea aceasta carte cu mine.” (Michael Ondaatje)

„Catre nunta este una dintre cele mai frumoase si mai sincere povesti de dragoste ale vremurilor noastre […] Daca va fi sa imi impachetez vreodata biblioteca, romanul acesta nu va ajunge intr-o cutie, ci il voi strecura sub palton si-l voi purta cu mine oriunde se va intampla sa ma aflu.” (Colum McCann)

„O lovitura de maestru cutremuratoare despre splendoarea frusta a dragostei omenesti.” (The New York Times Book Review)

Romancier, poet, eseist, dramaturg si critic, John Berger a fost unul dintre cei mai influenti autori ai ultimilor cincizeci de ani. Nascut in 1926, la Londra, si-a inceput cariera ca pictor, expunand intr-o serie de galerii londoneze, ca apoi ca apoi sa se reorienteze catre critica de arta. Eseul sau de teorie a artei Ways of Seeing (Feluri de a vedea, Vellant, 2018), care a insotit seria de televiziune omonima de mare succes difuzata de BBC in 1972, a intrat in bibliografia universitara esentiala, fiind socotit printre cele mai inovatoare scrieri despre arta publicate vreodata.

Capodopera sa G. (Vellant, 2022), un portret plin de compasiune al Europei dinainte de izbucnirea Primului Razboi Mondial, a castigat Premiul Booker in 1972. In ultima parte a vietii a publicat eseuri avand ca subiect fotografia, arta, politica si memoria, dar si povestiri in The Threepenny Review si The New Yorker. Romanul sau From A to X a fost inclus pe lista lunga a nominalizarilor la Premiul Booker in 2008.

S-a stins din viata pe 2 ianuarie 2017, in Franta, unde se stabilise din 1974.