Creanga de aur. Un studiu despre magie si religie

Creanga de aur are un statut unic in antropologia si literatura moderne. Publicata intr-o prima forma in 1890, lucrarea a aparut in cele din urma intr-o editie in douasprezece volume (1906–1915), care a fost apoi prescurtata in 1922 de catre autor si sotia sa. Aceasta versiune prescurtata, din care au fost eliminate unele dintre cele mai controversate pasaje, inclusiv speculatiile lui Frazer cu privire la rastignirea lui Hristos, nu a fost niciodata revazuta pentru un public modern.

Acum insa, in aceasta noua editie intr-un singur volum, sunt pentru prima data restabilite teoriile mai indraznete ale lui Frazer, in timp ce discutiile despre riturile de fertilitate, sacrificiul uman, uciderea sacrificiala a regilor, zeul muribund si tapul ispasitor dobandesc o noua relevanta.

Lucrare fundamentala a antropologiei moderne, Creanga de aur i-a influentat pe multi dintre scriitorii secolului XX, printre care D.H. Lawrence, T.S. Eliot si Wyndham Lewis.

"Una dintre cele mai influente carti ale secolului XX." (Time)

"Imediat ce am citit aceasta mare lucrare, Creanga de aur, m-am adancit in studiul ei si am fost subjugat. Mi-am dat seama astfel ca antropologia, asa cum era prezentata de Sir James Frazer, este o stiinta grozava, demna de acelasi devotament ca oricare dintre studiile ei mai vechi si mai exacte — si m-am pus in slujba antropologiei frazeriene." (Bronisław Malinowski)

"La fel cum Voltaire a fost o lumina necesara in secolul al XVIII-lea, tot asa in vremurile noastre, Frazer si Fabre au contribuit in mod esential la inzestrarea spirituala a oricarei minti contemporane calificate sa scrie despre etica, filosofie sau religie. Creanga de aur a furnizat informatiile care s-a dovedit ca lipseau incisivitatii lui Voltaire."  (Ezra Pound)

James George Frazer (1854–1941), considerat unul dintre parintii fondatori ai antropologiei moderne, a studiat la University of Glasgow si la Trinity College, Cambridge (disertatia sa avea sa fie publicata cativa ani mai tarziu sub titlul The Growth of Plato’s Ideal Theory). A facut apoi Dreptul la Middle Temple, dar nu a practicat niciodata. Pe baza disertatiei sale despre Platon, a fost admis, in 1879, ca Alpha Fellowship, in corpul profesoral de la Trinity College, titlu pe care si l-a reinnoit de trei ori: in 1885, 1890 si 1895. In 1914 a fost numit cavaler, iar in 1921, in onoarea lui, s-a infiintat un lectorat public de antropologie sociala la universitatile din Cambridge, Oxford, Glasgow si Liverpool. Creanga de aur este cea mai importanta lucrare a sa din domeniul antropologiei culturale, religioase si sociale

Cuprins:

Cartea I: Regele padurii

• Regele padurii
• Regii‑preoti
• Magie si religie
• Zeii‑oameni
• Regi ai elementelor naturii
• Venerarea arborilor
• Casatoria sacra
• Regii Romei
• Succesiunea la tron
• Povara regalitatii
• Pericolele sufletului
• Tabuuri

Cartea a II‑a: Uciderea zeului

• Zeii muritori
• Uciderea regelui divin
• Regi temporari
• Sacrificarea fiului regelui
• Uciderea spiritului arborelui
• Adonis
• Prostitutia sacra
• Cultul lui Adonis
• Attis
• Zeul spanzurat
• Osiris
• Sarbatoarea tuturor sufletelor
• Isis
• Filiatia materna si zeitele‑mama
• Dionysos
• Demeter si Persefona
• Rolul femeii in agricultura primitiva
• Mama graului si fecioara graului
• Lityerses
• Spiritul graului infatisat ca animal
• Zeul mancat
• Dieta de carne
• Uciderea animalului divin

Cartea a III‑a: Tapul ispasitor

• Transferul raului
• Tapi ispasitori in Antichitate
• Uciderea zeului in Mexic
• Saturnaliile
• Rastignirea lui Hristos

Cartea a IV‑a

• Intre cer si pamant
• Izolarea fetelor
• Focurile lui Balder
• Sufletul exterior
• Moarte si inviere
• Creanga de aur.