Daca treci Podul Soweto

Au ajuns in Hoog Catarijne. Centrul comercial era animat. Toate magazinele erau deschise. Vitrinele straluceau la o ora de maxima aglolerare. Era cald. S-au oprit in fata unui chiosc unde se faceau hamburgeri si cartofi prajiti. Marisa s-a cautat in geanta. A descoperit doi dolari, bani negri, iliciti, schimbati cu spaima in san pe la niste turisi straini, prin Romania, inainte de plecare. I-a spus baietanului care servea la tejghea ca nu are guldeni. Tanarul s-a uitat la ele. Nu pareau cersetoare. Ceva anume il deruta. S-a dus sa-si intrebe seful. Un om de culoare, surinamez probabil s-a apropiat de ele. Era patronul.

„De unde sunteti?“ le-a intrebat.

„Din Romania.“

Le-a dat inapoi cei doi dolari. Si le-a intins o portie de cartofi prajiti.

Copilul nu mancase de dimineata. A luat pachetulul cu mainile tremurande. Si-a inceput sa manance [...]

Surimanezul nu le-a slabit in ochi. Le urmarea ganditor, cu o tristete care-i impaienjenise privirea.

„Aici, in spatele mallului“, le-a spus, dupa ce copilul a aruncat hartia la cos, „e o manastire. Incercati acolo. E foarte aproape. imediat dupa ce traversati podul Soweto.“