De la Ungaria Mare la Romania Mare. Sange, rasa si natiune

Pana relativ recent, istoria eugeniei din Europa Centrala si de Est era aproape necunoscuta atat specialistilor, cat si publicului larg. In perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al XIX-lea si finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Ungaria si Romania au trecut prin modificari teritoriale si transformari demografice profunde. In aceasta perioada, eugenistii romani si maghiari, dar si cei germani au publicat substantial despre asa-zisa stiinta a imbunatatirii rasei umane, s-au organizat in societati academice, au organizat dezbateri publice si prelegeri populare, au influentat politici sanitare, de sanatate publica si educationale. De asemenea, unii dintre ei au contribuit la formularea si apoi punerea in practica a politicilor de excludere sociala si purificare etnica, de la deportari si schimburi de populatie pana la Holocaust.

Lucrarea traseaza carierele stiintifice ale unor eugenisti reprezentativi din cele doua tari si descrie totodata modul in care fiecare dintre ei a articulat stiintific teoriile eugenice propuse. Mai mult, acesti autori si ideile lor eugenice sunt contextualizati pentru a-si putea gasi locul in domeniul mai larg al istoriografiei, dar si in dezbaterile curente despre memorie, mosteniri culturale, istorie comuna si, nu in ultimul rand, despre resurgenta etnonationalismelor.

Din cuprins:

• Miscarea eugenista in Ungaria, 1900-1945
• Miscarea eugenica in tarile Puterilor Centrale dupa 1914
• Lupta de autoaparare a rasei maghiare
• Aspecte ereditare si medicale ale eugeniei si psihiatriei
• Programul de eugenie si igiena rasiala pentru Ungaria
• Eugenia si catolicismul
• Miscarea eugenica si biopolitica in Romania, 1900-1945
• Eugenia si romanismul
• Problema rasiala a Romaniei
• Norme eugenice in organizatiile legionare
• Amestecul rasial si etnic in Romania
• Mitul sangelui
• Rasa si destin national
• Idei eugeniste in randul elitelor maghiare din Transilvania in perioada interbelica
• Sange maghiar – sange valah
• Este razboiul un factor de ameliorare a rasei?
• Miscarea eugenista germana din Transilvania inainte si dupa 1918 •
• Rasismul, cadrul biologic si discursul eugenic impotriva romilor in Romania Mare.

Marius TURDA este profesor la Universitatea Oxford Brookes si directorul Cen­trului de Studii Umaniste Medicale al aceleiasi universitati. Membru al Societatii Regale a Istoricilor din Marea Britanie si al Asociatiei Americane de Psihologie, a fost si directorul fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford. Publicatiile sale recente includ In cautarea romanului perfect. Specific national, degenerare rasiala si selectie sociala in Romania moderna (2024, 2025; ed. engl. 2026) si Race and National Character in Hungary, 1880s‑1940s (in curs de aparitie). Este editorul seriei CEU Press Studies in the History of Medicine si editorul general al colectiei A Cultural History of Race, publicata de Bloomsbury in sase volume in 2021.

Zsuzsa BOKOR a studiat etnografia, limba si literatura maghiara, absolvind si un masterat in antropologie culturala la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj. Este doctor in istorie si stiinte sociale si, din 2008, cercetator in cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale din Cluj si redactor responsabil al Editurii ISPMN. Interese de cercetare: istoria minoritatii maghiare din perioada interbelica, istoria medicinei si sanatatii publice din aceeasi perioada si istoria genului si a implicarii sociale a femeilor dupa Primul Razboi Mondial. A publicat mai multe articole de specialitate si volumul Testtörténetek. A nemzet és a nemi betegségek medikalizalasa a két vilaghaború közötti Kolozsvaron (2013).

Tudor GEORGESCU a studiat istoria la Universitatea Indiana Bloomington, iar ulterior a obtinut doctoratul in istoria medicinei la Universitatea Oxford Brookes, unde este in prezent coordonator de programe de cercetare si lector asociat. A predat si la Ruskin College Oxford si a coordonat programul de podcast www.pulse‑project.org, dedicat relatiilor dintre stiinta si medicina. Interese de cercetare: istoria eugeniei si a fascismului in Europa secolului XX, cu o atentie speciala asupra minoritatilor etnice germane din Romania interbelica. Este autorul cartii The Eugenic Fortress: The Transylvanian Saxon Experiment in Interwar Romania (2016).

Adrian-Nicolae Furtuna a studiat sociologia la Universitatea din Bucuresti; este doctorand la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii al Academiei Romane si asistent colaborator in Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice si Rromani, Univer­sitatea din Bucuresti. Lucreaza la Compartimentul de Documentare si Cercetare al Centrului National de Cultura a Romilor. Interese de cercetare: sociologie istorica, studii critice rome, mostenirile biopoliticii si productia istorica a antigipsismului in Europa de Est. A publicat Roma Slavery in Wallachia: Fragments of Social History. Sales/Donations of Children. Marriages. Petitions for Emancipation (in colab., 2019) si Deportarea in Transnistria a fami­liilor soldatilor romi. Intre „greseli” administrative si imperative biopolitice. Studii de caz si documente de arhiva (coord., 2020).