Eugen Lovinescu, scepticul mantuit. Volumul II

La aproape 45 de ani de la prima aparitie si ajunsa azi la a doua reeditare, dupa cea din 1996, E. Lovinescu, scepticul mantuit a lui E. Simion ramane o sinteza monografica nedepasita. Ne putem da lesne seama de acest lucru fie si trecand in revista toate celelalte carti semnificative de pana acum dedicate marelui critic.

De la „revizitarea” inca dogmatica a lui N. Tertulian din E. Lovinescu sau contradictiile estetismului (1959), recuperarea lui Lovinescu a urmat mai multe trepte, in acord cu liberalizarea ideologica a epocii poststaliniste. Cele doua volume-pledoarie semnate de Ileana Vrancea, E. Lovinescu, critic literar (1965) si E. Lovinescu artistul (1969), prefigurate timid de un studiu pe linie din Lupta de clasa (1962) si urmate de eseul simpatetic E. Lovinescu al cerchistului I. Negoitescu (1970, cu o continuare postuma in 1999) au reprezentat, la vremea lor, deschideri notabile; ele nu au insa nici anvergura, nici complexitatea, nici credibilitatea Scepticului….

Cea mai consistenta abordare ulterioara Scepticului…: E. Lovinescu sau antinomiile criticii de Florin Mihailescu (1972) e un examen sistematic al criticii si ideologiei lovinesciene, dar lasa la o parte literatura de fictiune si memorialistica, iar In jurul lui E. Lovinescu de Alexandru George (1975) va da, incepand de la titlu, tonul mai multor abordari colaterale, de tip „in jurul”. Bref, primul examen critic al (cvasi)totalitatii scrierilor lui E. Lovinescu ii apartine lui Eugen Simion, care a dat un relief valoric complet al operei.