Femeile

Dupa ce-si pierde locul de munca, un fost angajat al unei fabrici de munitie, candva scriitor aspirant, descopera ca femeile din orasul lui au disparut peste noapte. Porneste astfel intr-o cautare febrila a feminitatii, cu incursiuni in amintirile refulate ale copilariei si in sexualitatea lui reprimata.

 

Un barbat care, copil fiind, obisnuia sa se joace intr-o fabrica de carbune, pe atunci abandonata, se intoarce sa o gaseasca transformata in abator, fapt ce evoca o intrebuintare inca si mai funesta: teatru de desfasurare al unuia dintre cele mai negre capitole din istoria omenirii.

 

Iar un tanar scriitor, terorizat si, totodata, fascinat de prezenta lugubra a unor gunoieri in locurile prin care isi cauta inspiratia, incepe alaturi de acestia sa rascoleasca trecutul ca pe o imensa groapa de gunoi.

 

Traduse pentru prima oara in limba romana, cele trei povestiri din acest volum sunt un experiment al limbajului, incarcat de imagini percutante, de neuitat.

 

„Asa ar fi scris Edgar Alan Poe daca s-ar fi nascut sub comunismul Germaniei de Est.“ (Los Angeles Review of Books)

 

„Wolfgang Hilbig e un artist de o imensa insemnatate.“ (László Krasznahorkai)