Forma. Geometria ascunsa a informatiei, biologiei, strategiei, democratiei si a orice altceva

Cum ar trebui sa-si aleaga democratiile reprezentantii? Cum poti impiedica o pandemie sa mature lumea? Cum invata calculatoarele sa joace Go si de ce este mult mai usor pentru ele sa invete acest joc decat sa citeasca o fraza? Proportiile antice grecesti pot prezice bursa? (Ne pare rau, nu). Ce ar trebui sa invete copiii tai la scoala daca ar dori intr-adevar sa invete sa gandeasca? Toate acestea sunt intrebari despre geometrie. Serios.

Daca esti ca majoritatea oamenilor, pentru tine geometria este un domeniu imposibil, de care iti amintesti vag si pe care l-ai lasat bucuros in urma in clasa a IX-a, alaturi de aparatul dentar si de un interes aparte pentru cantaretii de muzica pop. Sigur iti mai amintesti cum faceai pasi mici si greoi pentru a dovedi nu-stiu-ce despre triunghiuri, un ceva care era evident de la bun inceput. Nu aceasta este geometria. OK, este geometrie, dar doar o mica parte a ei, care are la fel de mult de-a face cu geometria in toata bogatia ei moderna abundenta la fel cum conjugarea unui verb are de-a face cu un mare roman.

Aceasta carte vorbeste despre geometria din spatele unora dintre cele mai importante probleme stiintifice, politice si filosofice cu care ne confruntam. Geometria intreaba: unde sunt lucrurile? Ce lucruri sunt unul langa altul? Cum poti ajunge de la unul la altul? Acestea sunt intrebari importante. Cuvantul „geometrie” inseamna, in greceste, „masurarea lumii”. La drept vorbind, este un eufemism. Geometria nu doar masoara lumea, ci o si explica. Iar Forma ne arata cum face asta.

Forma transforma geometria intr-un lucru fascinant. Pentru Ellenberg, geometria nu este ceva izolat de viata, ci o forta a ei, una care poate fi folosita la bine, la rau sau pentru propria placere. Geometria ne fixeaza si ne extinde ideile despre lume, tesatura realului si a abstractului.

"Am demonstrat o teorema, a scris poeta Rita Dove, si camera s-a marit." (Parul Sehgal, New York Times)

"Felul clar in care Ellenberg explica si in care exploreaza umanitatea matematicii, precum si turul de forta din ultimul capitol in apararea unei democratii inzestrate cu corectitudine si stiinta sunt suficiente pentru a-ti aminti de ce este profesorul preferat de matematica al Americii." (Daily Beast)

"Cuprinzand multimi asa cum si trebuie, ochii lui Ellenberg se fac tot mai mari si proza lui devine tot mai energica pe masura ce trece de la ceea ce inseamna geometria la ceea ce face aceasta in lumea moderna." (The Telegraph)

"Matematica serioasa, la cel mai inalt nivel de fascinatie si entuziasm... o calatorie amuzanta, plina de anecdote, in numeroase teorii matematice." (Kirkus)

"Forma este un triumf al expunerii matematice, etaland adevaruri profunde (de la natura distantei la predictibilitatea intamplarii), precum si greseli profunde (de la atribuirile istorice incorecte la inflexibilitatea Curtii Supreme), cu elocventa si cu un spirit hilar. Afectiunea evidenta a lui Ellenberg atat pentru subiect, cat si pentru cititori ne face sa ne simtim precum norocosii care ajung sa il asculte perorand intr-un cadru intim despre disciplina lui favorita, matematica." (Cathy O'Neil, autoarea cartii Arme matematice de distrugere)

Jordan Ellenberg este profesor de matematica la Universitatea din Wisconsin-Madison, cu un doctorat in matematica de la Harvard si un masterat in scriere creativa de la Johns Hopkins. Domeniile lui de specializare stiintifica sunt teoria numerelor si geometria algebrica. A scris articole pe subiecte matematice in New York Times, Washington Post, Wired, Wall Street Journal, Boston Globe si Believer si scrie periodic editoriale pentru Slate.