Istoria credintelor si ideilor religioase. Volumul III. De la Mahomed la epoca Reformelor

Monumentala lucrare Istoria credintelor si ideilor religioase exploreaza originea si semnificatiile divinitatilor si riturilor din diferite epoci si regiuni ale lumii, punand in evidenta, dupa cum afirma autorul insusi, „unitatea fundamentala a fenomenelor religioase si, in acelasi timp, noutatea inepuizabila a expresiilor lor”.

Volumul al treilea continua, de la Sfantul Augustin pana in epoca Luminilor, istoria religiei crestine inceputa in volumul precedent. Sunt de asemenea prezentate avantul islamului, mistica evreiasca, crestina si musulmana, ereziile, practicile populare si ezoterismul, dar si religiile eurasiatice si tibetane.

„Mircea Eliade a reusit ca nimeni altul sa ofere publicului occidental date despre religiile «primitive» ale Orientului. Toti cei interesati de marea aventura umana vor gasi in Istoria sa noi informatii si noi unghiuri de abordare.” (New York Times Book Review)

Din cuprins:

• Religiile Eurasiei antice: turco-mongolii, fino-ugricii, balto-slavii
• Bisericile crestine inainte de criza iconoclasta (secolele VIII-IX)
• Mahomed si avantul islamului
• Catolicismul apusean de la Carol cel Mare la Gioacchino da Fiore
• Teologii si mistici musulmane
• Iudaismul de la rascoala lui Bar-Kokhba pana la hasidism
• Miscarile religioase din Europa: din Evul Mediu tarziu pana in ajunul Reformei
• Religie, magie si traditii hermetice inainte si dupa Reforme
• Religiile tibetane.

Mircea Eliade (1907-1986), istoric al religiilor, scriitor. Urmeaza cursurile Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii din Bucuresti, pe care o incheie in 1928 cu o teza de licenta despre filosofia Renasterii italiene. Primeste o bursa de studii de la maharajahul Manindra Chandra Nandi din Kassimbazar. Studiaza in India, la Calcutta, sanscrita si filosofia hindusa sub indrumarea profesorului S. Dasgupta. Revine in tara dupa trei ani, iar in 1932 isi da doctoratul cu o teza despre yoga la Universitatea din Bucuresti. Devine asistentul lui Nae Ionescu la Facultatea de Litere si Filosofie.

Publica primul sau roman de succes, Maitreyi (1933), roman partial autobiografic si document interesant pentru reconstituirea perioadei indiene a lui Eliade. In 1940 pleaca la Londra, in calitate de consilier cultural al ambasadei romane, iar in 1941, din cauza ruperii relatiilor diplomatice dintre Anglia si Romania, paraseste Londra si e transferat la Lisabona. In 1945 se refugiaza la Paris. In 1955 este invitat sa tina „Haskell Lectures” la Universitatea din Chicago, iar in 1956 accepta postul de profesor titular si de coordonator al Catedrei de Istorie a Religiilor de la Divinity School, Universitatea din Chicago (din 1985, catedra amintita ii poarta numele).

A scris numeroase volume stiin­tifice si opere literare, dintre care amintim: Intoarcerea din rai (1934), Huliganii (1935), Yoga (1936), Cosmologie si alchimie babiloniana (1937), Nunta in cer (1938), Secretul doctorului Honigberger (1940), Insula lui Euthanasius (1943), Tratat de istorie a religiilor (1949), Mitul eternei reintoarceri (1949), Samanismul si tehnicile arhaice ale extazului (1951), Sacrul si profanul (1957), Aspecte ale mitului (1963), Pe strada Mantuleasa (1968), De la Zalmoxis la Genghis Han (1970), Noaptea de Sanziene (1971), Istoria credintelor si ideilor religioase (1976-1983).

La Editura Polirom au aparut Dictionar al religiilor (in colaborare cu Ioan Petru Culianu, 2007) Istoria credintelor si ideilor religioase. Vol. IV: De la epoca marilor descoperiri geografice pana in prezent (volum coordonat de Ioan Petru Culianu, 2007), Istoria credintelor si ideilor religioase. Vol. I: De la epoca de piatra la misterele din Eleusis (2011), Istoria credintelor si ideilor religioase. Vol. II: De la Gautama Buddha pana la triumful crestinismului (2011) si Istoria credintelor si ideilor religioase. Vol. III: De la Mahomed la epoca Reformelor (2011).