Melancolia

Yazaki i se confeseaza lui Michiko, o jurnalista japoneza stabilita la New York. De ce a ajuns un vagabond? Care este natura pasiunii devoratoare si pline de gelozie pe care a nutrit-o fata de Reiko? Ce rol a jucat intalnirea cu Georgeson, un alt homeless, care, bolnav de SIDA in faza terminala, s-a sinucis? O reflectie asupra metaforei dorintei, bucuriei si suferintei, Melancolia descrie procesul lent al fascinatiei pe care o exercita relatarea lui Yazaki asupra lui Michiko. Dar sub aparenta sinceritatii vorbelor lui Yazaki se ascunde posibilitatea unei noi curse, ocazia unui alt joc pervers, dupa cum se va dovedi in lovitura de teatru din ultimele pagini, care il arunca pe cititor in inima ororii.

„Murakami dezvaluie, cu o intensitate hipnotica, o adevarata arheologie a iubirii, dorintei, pasiunii si geloziei.“ (Le Magazine littéraire)

„Un monolog care iti taie rasuflarea, la granita dintre nebunie, supunere si autodistrugere.“ (Les Inrockuptibles)

„Melancolia este povestea unei dorinte care roade sufletul pana la negarea de sine, care clatina treptat temeliile vietii. Murakami isi transforma cititorul intr-un voyeur, lasandu-l sa patrunda treptat in intimitatea tulbure a acestor confesiuni, fara sa-i permita insa sa se apropie cu adevarat.“ (Hélène Gaudy)

Considerat, alaturi de Haruki Murakami, unul dintre cei mai importanti scriitori japonezi contemporani, Ryū MURAKAMI s-a nascut in 1952 in orasul Sasebo din prefectura Nagasaki. In timpul liceului a fost baterist intr-o formatie rock. A urmat cursurile Facultatii de Arta Musashino. A participat la un concurs literar pentru tinerii scriitori cu romanul Albastru nemarginit, aproape transparent. Publicat in 1976 si distins cu prestigioasele premii literare japoneze Gunzō si Akutagawa, acesta a cunoscut un succes imens, fiind vandut in peste un milion de exemplare. Ryū Murakami a publicat peste douazeci de carti, printre care Copii de aruncat (1980), pentru care a primit premiul Noma, 69 (1987), Topaz (povestiri, 1988), Ecstasy (1993), Cinemateca lui Ryū Murakami (1995), Auditia (1997), In supa miso (1997, pentru care i s-a decernat premiul Yomiuri). Este, de asemenea, un apreciat regizor, printre filmele sale numarandu-se Albastru nemarginit, aproape transparent si Tokyo Decadence. La Editura Polirom au fost traduse Copii de aruncat (2005, 2023), Albastru nemarginit, aproape transparent (2005, 2012), In supa miso (2006, 2022), Ecstasy (2007, 2023), Piercing (2009, 2023), Auditia (2010, 2021), 69 (2022) si Tokyo Decadence (2024).