Ne vedem in august

Cartea cuprinde o serie de variatii mult indragite de autor pe tema libertatii si a dorintei, fiind, in acelasi timp, si un imn al libertatii, si un omagiu adus feminitatii si subiectelor, o reflectie asupra misterului iubirii si a regretelor.

Intriga povesteste viata Anei Magdalena Bach, o femeie in varsta de aproape cincizeci de ani, cu treizeci de ani de casatorie satisfacatoare. Ea face o calatorie in fiecare an, pe 16 august, catre o insula din Caraibe unde este inmormantata mama ei. Feribotul, taxiul, o gramada de gladiole si hotelul: acest ritual exercita asupra ei o invitatie irezistibila de a se transforma – o data pe an – intr-o alta femeie, de a-si explora propria senzualitate si de a sonda frica tacuta care ii curge in inima.

Asadar, o eterna intoarcere, dar de fiecare data ceva diferit. Timpul ciclic – timpul reintoarcerii si al ritualului – este, de altfel, specific intregii opere a lui Garcia Marquez.

Ca in alte carti ale lui Garcia Marquez, si in Ne vedem in august exista o situatie mentala pe care autorul o numeste soliedad. O singuratate personala, dar si colectiva. In cele cinci povestiri ale cartii, Ana Magdalena Bach pare sa se regaseasca, paradoxal, tocmai prin ritualul solitar al calatoriei. O aventura amoroasa ii schimba existenta: din acel moment se va intoarce pe insula in fiecare august sperand, dar, totodata, temandu-se sa experimenteze alta stare de singuratate.

Volumul, de fapt, incheie in mod ideal ciclul de romane despre dragoste care a inceput in 1985 cu Dragostea in vremea holerei si a continuat in 1992 cu Despre dragoste si alti demoni.Un roman emotionant, revelatia literara a anului 2024.

GABRIEL GARCIA MARQUEZ s-a nascut in 1927, la Aracataca, in Columbia, si a decedat in 2014, la Ciudad de México. Ziarist si scriitor, a fost, inca din tinerete, un adept al miscarilor de stanga, urmarind cu atentie insurectia cubaneza a lui Fidel Castro. Operele sale reflecta o recreare mitica a lumii reale, in care se produce o perpetua imbinare intre elementele realiste si cele imaginare, rod al unor circumstante fantastice, totul ilustrand plenar cunoscutul curent literar denumit „realismul magic“. Apreciat pe plan mondial, prestigiul sau literar i-a fost confirmat prin acordarea, in anul 1982, a Premiului Nobel pentru Literatura.