Oare ce zic melcii cand zboara?

Oare ce zic melcii cand zboara? este o insiruire de povestiri pline de umor, scrise la persoana intai. Protagonistii (mama – jumatatea mai buna, copilul – Acceleratorul de Particule si tata) cauta sa se bucure cat mai bine de viata de familie, in particular, si de viata de zi cu zi, in general, alaturi de alte personaje cu care sporadic isi intretaie cotidianul.

„In urma cu ceva vreme, Acceleratorul de Particule a descoperit guma de mestecat. Facu niste sedinte cu jumatatea mea mai buna, apoi veni la mine ca sa ma invete ce si cum.

— Tati, incepu el cu instructiunile de folosire, vezi ca guma se mesteca, nu se inghite, numai gustul se inghite, guma se scuipa la cos.

— Aaa, ma dadui eu necunoscator, doar gustul... Auzi, dar daca inghit guma, ce se intampla, mor? Acceleratorul de Particule se gandi doua secunde, apoi zise serios:

— Nu, nu mori, dar cred c-o sa faci baloane la fund.”

ADRIAN VOICU s-a nascut in Nehoiu, judetul Buzau. Din 1996 este inginer de aviatie. Pasiunea pentru scris a dobandit-o de cum a terminat cu bastonasele si „Ana are mere“. Primele sale texte au vazut lumina tiparului in „Viata Studenteasca”.

Proza scurta: „Joi seara, in parcare” (2007), „Intre doua decolari” (2007), „Antologia Festivalului de Literatura Lili” (2010), „Implinirea” (2014), „A fi sau a nu Wi-Fi” (2015), „Pe vremea cand lumea incepea sa-si taie porcul de pe lista” (2015), „Otrava noastra cea de toate zilele” (2016), „Provinciale” (2016), „Cartea-n bucate. Aventuri la marginea farfuriei” (2018), „Aproape ghicitori sau nestiutele intamplari de langa noi” (2018), „Giurumele, micele si alte aventuri” (2018), „Asta seara radem in familie” (2019), „O istorie cu muste si alte povesti vii pentru copii” (2020), „Despre ce vorbesc porumbeii cand stau pe sarma si se uita la oameni” (2021), „Cum am iesit nedivortat din carantina” (2022), „Histoires de l’aéroport et des alentours” (2023).

Versuri: „Una pe inima, una pe dos” (2014), „Insir-te stihuite” (2022).

Romane: „Nepovestitele trairi ale templierilor romani” (2011), „Nepovestitele trairi ale templierilor romani, Cartea a II-a” (2012); teatru: „Familia, aceasta celula de baza a societatii cu rate la banca, serviciu stresant, amor nebun si proteza bunicii” (2014).

In 2009 a obtinut „Premiul Special pentru Proza la Festivalul de Literatura Lili“ al Asociatiei Scriitorilor Bucuresti. In 2011, Clubul de Proza „La formarea ideilor“ al Uniunii Scriitorilor din Romania i-a acordat „Premiul pentru cel mai bun tanar scriitor al anului 2011“. Incepand cu 2007 a publicat, printre altele, in revistele „Luceafarul”, „Apostrof”, „Scriptor”, „Neuma”, „Actualitatea Literara”, „Tiuk!”. Din decembrie 2012 este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. (http://adrianvoicu.ro; http://blog.adrianvoicu.ro)