Ochiul inimii. Centrul cunoasterii in marile traditii ale lumii

Unele carti schimba felul in care ne punem intrebari despre lume si existenta. Ochiul Inimii este o astfel de carte.

Frithjof Schuon (1907−1998), unul dintre marii metafizicieni si exponenti ai filozofiei perene moderne, invita cititorul sa descopere prin aceasta lectura o perspectiva asupra omului, religiei si cunoasterii care depaseste granitele epocilor si ale traditiilor. Pornind din miezul marilor religii ale lumii, autorul exploreaza relatia dintre Adevarul metafizic si formele prin care acesta se exprima, precum si relatia dintre intelect si contemplatie, dintre frumusete, simbol si experienta sacrului.

Scrisa cu rigoare intelectuala si profunzime spirituala, cartea evidentiaza unitatea principiilor care guverneaza viata umana. Pentru Schuon, „Ochiul Inimii” desemneaza facultatea launtrica prin care omul poate recunoaste Adevarul dincolo de aparente si poate redescoperi dimensiunea sacra a existentei.

Ca un tribut adus Infinitului lui Dumnezeu, temele abordate in carte sunt variate: relatia liberului arbitru cu predestinarea, Atotputernicia lui Dumnezeu in fata raului si legatura dintre credinta si inteligenta. Firul comun al acestor varii probleme este claritatea enuntarii „simplitatii” lui Dumnezeu.

Deopotriva provocatoare si revelatoare, Ochiul Inimii se adreseaza tuturor celor preocupati de marile intrebari privind sensul vietii, natura cunoasterii si destinul spiritual al omului. Este una dintre lucrarile esentiale ale gandirii traditionaliste si o invitatie la o lectura care nu doar informeaza mintea, ci cheama si la o transformare a privirii interioare.

Aceasta carte este pentru tine daca:

• iti doresti sa descoperi noi moduri de a intelege existenta umana
• te intrebi ce inseamna cu adevarat o viata spirituala
• vrei sa descoperi ce au in comun marile traditii religioase
• iti place sa reflectezi asupra marilor intrebari ale vietii
• cauti lecturi care ofera profunzime si substanta
• esti interesat de cunoastere, credinta si viata interioara.

Aceasta carte te ajuta sa:

• intelegi mai clar perspectiva filosofiei perene asupra omului si existentei
• descifrezi mai usor semnificatia simbolurilor si a formelor sacre
• aprofundezi ideile lui Frithjof Schuon despre cunoastere si viata spirituala
• clarifici modul in care credinta si practica pot contribui la viata interioara
• explorezi legatura dintre cunoastere, contemplatie si transformarea personala
• gasesti repere pentru a integra reflectia spirituala in viata de zi cu zi.

„Mi-am vazut Domnul cu Ochiul Inimii. L-am intrebat: Cine esti? si mi-a raspuns: Tu!” (Mansūr al-Ḥallaj, Divan - Poeme mistice)

„In aceasta carte, ca peste tot in scrierile lui Schuon, impresioneaza caracterul ierarhic si vertical al gandirii sale – descrierea unei Realitati absolute si transcendente care se desfasoara prin Atotposibilitate si in final se intoarce la Sine prin fiintele umane «create dupa chipul lui Dumnezeu». Frumusetea este vehiculul acestei intoarceri: frumusetea exterioara care vine de la Dumnezeu si conduce inapoi la El; si frumusetea interioara – virtutea – care este esentiala pentru participarea umana la Natura Divina.” (Huston Smith)

„Omul aflat in cautarea lui Dumnezeu trebuie sa coboare in inima sa pentru a regasi Paradisul pierdut si a realiza Unitatea Existentei.”

„A fi in mod deplin om inseamna «a deveni Dumnezeu».”

„Adevarul, sau binele, este urma lui Dumnezeu si Il reprezinta pe Dumnezeu.”

„Orice cale spirituala, independent de felul sau de nivelul sau (fie ea de natura activa, afectiva sau intelectuala, fie ca se opreste la individualitate sau ca o depaseste), comporta trei mari grade: purificarea, prin care «lumea iese din om»; deschiderea, prin care «Divinul intra in om»; si unirea, prin care «omul intra in Dumnezeu».”

„Cine spune lume spune implicit Dumnezeu. Lumea, in masura in care nu este Dumnezeu, se reduce riguros vorbind la neant; dar, in masura in care nu este neant, ea este in mod esential Dumnezeu.”

„Cu simpla sa gandire omul nu poate merge prea departe,Cel care vede cu inima invata sa-l iubeasca pe Allah.Caci in mintea sa omul zamisleste ganduri desarte,Dar in inima indoiala nu te mai poate atinge.” (Frithjof Schuon)

Nascut la Basel, Elvetia, in 1907, Frithjof Schuon a fost cel mai important reprezentant al secolului al XX-lea al scolii perenialiste de gandire comparata asupra religiilor. Firul conducator al operei lui Schuon a fost anticipat de o intalnire din tineretea sa cu un marabut care insotise cativa membri ai satului sau senegalez la Basel, cu scopul de a prezenta cultura lor africana. Cand Schuon a stat de vorba cu el, venerabilul batran a desenat pe pamant un cerc cu raze si i-a explicat: „Dumnezeu este centrul; toate caile duc la El”. Pana in anii sai tarzii, Schuon a calatorit din India si Orientul Mijlociu pana in America, cunoscand culturi traditionale si legand prietenii de-o viata cu lideri spirituali hindusi, budisti, crestini, musulmani si amerindieni.

Filosof in traditia lui Platon, Saṅkara si Eckhart, Schuon a fost totodata un artist si un poet talentat, precum si autorul a peste douazeci de carti despre religie, metafizica, arta sacra si cale spirituala. Despre prima sa carte, Despre unitatea transcendenta a religiilor, T. S. Eliot a scris: „Nu am intalnit nicio lucrare mai impresionanta in studiul comparativ al religiilor orientale si occidentale”, iar reputatul savant al religiilor Huston Smith a spus despre Schuon: „Omul este o minune vie; din punct de vedere intelectual, in ceea ce priveste religia, el este deopotriva profund si vast, e modelul desavarsit al vremurilor noastre”. Cartile lui Schuon au fost traduse in peste douasprezece limbi si sunt apreciate atat de autoritatile academice, cat si de cele religioase.

Mai mult decat un savant si un scriitor, Schuon a fost un ghid spiritual pentru cautatori proveniti dintr-o mare varietate de religii si medii culturale din intreaga lume. A murit in 1998.