Originile romantismului

Intr-un stil sclipitor si cu instrumentele unei eruditii de mare calibru, marele ganditor Isaiah Berlin ofera o interpretare cu totul personala a miscarii romantice, in care vede expresia cultural-istorica a unei profunde aversiuni fata de increderea nelimitata in puterile ratiunii caracteristica traditiei filozofice occidentale.

Romantismul devine astfel pentru Isaiah Berlin cea mai mare transformare care a avut loc in constiinta Occidentului, transformare cu efecte ce reverbereaza pana in zilele noastre sub o serie aproape inepuizabila de aspecte, mergand de la mari teorii filozofice pana la pasiunea pentru antichitati. Inzestrat cu un rar simt „morfologic“ in sens spenglerian, Berlin vede factori si cauze ale romantismului in fenomene extrem de diverse, a caror analiza surprinde si fascineaza atat prin subtilitate, cat si prin tonul fermecator.

„Imbinand prospetimea si spontaneitatea cuvantului rostit cu elocventa inimitabila si cu umorul aparte ale lui Berlin, aceste prelegeri cuprind trimiteri la operele unora dintre cei mai mari ganditori si artisti ai secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea, precum Kant, Rousseau, Diderot, Schiller, Schlegel, Novalis, Goethe, Blake, Byron si Beethoven.“ (Princeton University Press)

„Ce putem spune ca datoram romantismului? Foarte mult. Ii datoram ideea de libertate a artistului si faptul ca nici el si nici omul in general nu se pot explica prin judecati simplificatoare despre oameni si grupuri de tipul celor des intalnite in secolul al XVIII-lea, si care mai sunt inca formulate de analisti cu pretentii exagerate de spirit rationalist si stiintific. Ii datoram, de asemenea, ideea ca un raspuns unitar la problemele oamenilor ar fi probabil dezastruos, ca, daca crezi cu tarie ca nu exista decat o singura solutie pentru problemele omenirii si ca ea trebuie impusa cu orice pret, ai toate sansele sa devii un tiran violent si despotic in numele solutiei tale, fiindca dorinta de a inlatura toate obstacolele din cale va distruge, in cele din urma, fiintele pentru care propui solutia. Ideea ca exista multe valori si ca sunt incompatibile; intreaga idee de pluralitate, de infinitate, de imperfectiune a tuturor raspunsurilor si planurilor facute de om; ideea ca nici un raspuns care se vrea a fi perfect si adevarat, in arta sau in viata nu poate fi in prin­cipiu perfect sau adevarat – toate aceste idei le datoram romantismului.“ (ISAIAH BERLIN)

Sir ISAIAH BERLIN (6 iunie 1909 – 5 noiembrie 1997), filozof si profesor britanic considerat unul dintre cei mai mari ganditori liberali ai secolului XX. Familia lui a emigrat din Uniunea Sovietica in Anglia in 1920. A studiat la St. Paul's School din Londra, apoi, beneficiind de o bursa, la All Souls College, Oxford. A obtinut titlul de doctor in litere in 1935 si a predat, pe rand, la mai multe colegii din Oxford. Filozofia politica a lui Isaiah Berlin vadeste preocuparea in primul rand pentru problema libertatii si a liberului arbitru in societati din ce in ce mai mecaniciste si mai totalitare. A fost presedinte al British Academy (1974–1978). Scrieri importante: Karl Marx: His Life and Environment (1939); Historical Inevitability (1955; The Age of Enlightenment: The Eighteenth-Century Philosophers (1956); Four Essays on Liberty (1969); Vico and Herder: Two Studies in the History of Ideas (1976); Russian Thinkers (1978); Concepts and Categories: Philosophical Essays (1978); Against the Current (1979); Personal Impressions (1980); The Crooked Timber of Humanity: Chapters in the History of Ideas (1996).