Этот веб-сайт требует, чтобы для Вашего браузера был включен JavaScript.
Пожалуйста, включите JavaScript и перезагрузите страницу.
Для веб-сайта требуется, чтобы Ваш браузер разрешил использование файлов cookie для входа в систему.
Пожалуйста, активируйте cookies и перезагрузите страницу.
Carte romana
Carte rusa
Carte engleza
Vezi toate cartile
Top branduri cosmetica
Cosmetica Coreeana
Machiaj
Ingrijire ten
Ingrijire par
Ingrijire corp
Produse de baie
Igiena orala
Igiena intima
Igiena sexuala
Cosmetice barbati
Seturi cadou
Naturale si organice
Vezi toate cosmeticele
Top branduri dermatocosmetica
Protectie solara
Seturi cadou si pachete promo
Parfumuri pentru femei
Top branduri femei
Premium brands femei
Parfumuri unisex
Vezi toate parfumurile
Parfumuri pentru barbati
Top branduri barbati
Premium brands barbati
Jucarii si jocuri
Hrana si articole copii
Scutece si servetele
Rechizite si papetarie
Vezi toate produsele
Genti & Accesorii
Bijuterii
Ochelari de soare femei
Ochelari de soare barbati
Top Branduri Genti
Top Branduri Bijuterii
Rame ochelari
Vezi toti ochelarii de soare
Imbracaminte
Ceasuri de dama
Top branduri Ceasuri de Dama
Ceasuri barbatesti
Top branduri Ceasuri Barbatesti
Vezi toate ceasurile
Nutritie & Suplimente
Branduri
Certificate Cadou
Felicitari
Plicuri
Cutii si Accesorii
Curatenie si intretinere
Bucatarie si servirea mesei
Textile camera
Covoare
Decoratiuni
***Poemele umbrei
в Пункте приема от 99,9 лей
Даже распечатанный
Перед оплатой
"Umbra" - ale carei poeme le transcrie aici Ioan F. Pop - este o umbra grea, de plumb, care striveste un peisaj expresionist, de apocalipsa asistata contemplativ, aproape cu detasare (marcata, voit ori ba, de poetica analogiei, de "ca"-ul imblanzitor de angoase), dar desfasurata ca un film in care scribul s-a ratacit si s-a pierdut. Astfel ca, de fapt, el ajunge sa trimita telegrame de la fata locului, in felul lui Aurel Pantea (de care-l apropie si virulenta cu care abstractiile devin fulgerator senzatii agonice), anuntand cum coboara, "ca niste reptile, orele care nu mai arata nimic".
Nu mai arata insa doar dupa ce si umbrele, si cuvintele au fost urcate pe esafod, dupa ce poetul a auzit tropotul "cu care noptile calca pe cadavrele zilei" si "itmul tobelor ce bat ultimele alarme ale caderii timpurilor". Aceasta agonie o transcrie F. Pop, in versuri de somatie, de parca ar vorbi si el din Patmos si ar fi ultimul spectator al lumii, spectator devenit deopotriva victima si reporter. Versuri grele, supraincarcate, sfidand minimalismele cu forta vizionara si imaginatie halucinatorie.-Al. Cistelecan
Мы хотели бы узнать Ваше мнение! Оценить и пересмотреть этот пункт
Нет ни одного отзыва от других пользователей.