Этот веб-сайт требует, чтобы для Вашего браузера был включен JavaScript.
Пожалуйста, включите JavaScript и перезагрузите страницу.
Для веб-сайта требуется, чтобы Ваш браузер разрешил использование файлов cookie для входа в систему.
Пожалуйста, активируйте cookies и перезагрузите страницу.
Carte romana
Carte rusa
Carte engleza
Vezi toate cartile
Top branduri cosmetica
Cosmetica Coreeana
Machiaj
Ingrijire ten
Ingrijire par
Ingrijire corp
Produse de baie
Igiena orala
Igiena intima
Igiena sexuala
Cosmetice barbati
Seturi cadou
Naturale si organice
Vezi toate cosmeticele
Top branduri dermatocosmetica
Protectie solara
Seturi cadou si pachete promo
Parfumuri pentru femei
Top branduri femei
Premium brands femei
Parfumuri unisex
Vezi toate parfumurile
Parfumuri pentru barbati
Top branduri barbati
Premium brands barbati
Jucarii si jocuri
Hrana si articole copii
Scutece si servetele
Rechizite si papetarie
Vezi toate produsele
Nutritie & Suplimente
Branduri
Certificate Cadou
Felicitari
Plicuri
Cutii si Accesorii
Marina Ivanovna TvetaievaProza
в Пункте приема от 99,9 лей
Даже распечатанный
Перед оплатой
„Marina Tvetaieva se distinge printr-o scriitura accentuat personala, nu numai in poezie, dar si in proza. Este vorba de stilistica ei nervoasa, abrupta, sincopata, chiar si ortografic inconfundabila, cu multiple linii de pauza ori intercalari neuzuale de paranteze, exclamatii si altele. Care sa fie, deci, cuvantul nimerit pentru a surprinde particularitatea acestei creatii? I-am spus: stare patetica. Ii pot spune: stare febrila. I-am spus: radicalitate. Ii pot spune: frenezie. Si viata, si opera Tvetaievei febriciteaza. Ele repudiaza, fara incetare, situatiile medii, mediocre, cotidiene, cuminti. [...] Daca excesul poate periclita viata, excesivul poate salva arta. Excesivul e aici o supralicitare a daruirii, o hipertrofie a atasamentului. Tvetaieva smulge arta din stramtorarile ei, ale Tvetaievei si ale artei. E ca o hiperbola a omului, ca o dovada a demnitatii recastigate: prin arta subumanul trece in sublim. Crezand in arta, Tvetaieva crede in umanitate, in sansa nemuririi ei palpabile. Dar transgresarea mortii ea o stoarce din vecinatatea mortii; dintr-o viata neincetat periclitata de absolutismele ei. Viata nu e traita pe masura artei, s-o obligam la nemasurare!? Ar putea fi deviza ei, ultimul ei mesaj.“
Мы хотели бы узнать Ваше мнение! Оценить и пересмотреть этот пункт
Нет ни одного отзыва от других пользователей.