Razboiul lumilor. Editia a II-a

Scrisa intre 1895 si 1897 si publicata in foileton, si abia in 1898 sub forma de roman, Razboiul lumilor este prototipul scrierilor science-fiction despre invazii extraterestre, in el Wells anticipand, avant la lettre, multe dintre tehnologiile inca neinventate in epoca lui, precum armele cu raze laser.

Imaginand o specie martiana care vine sa cucereasca Pamantul pentru resursele sale, Wells reuseste, prin intermediul naratorului nenumit, sa creeze o atmosfera terifianta a ceea ce par a fi ultimele zile ale rasei omenesti, amenintata de distrugerea in masa de catre niste fiinte straine, in aparenta mult mai inteligente ca noi.

Conflictul capata proportii nemaivazute, in timp ce supravietuitorii incearca sa scape cu viata, din ce in ce mai constienti de micimea lor. Pe fundalul invaziei, din observatiile naratorului razbat si comentarii la adresa teoriei evolutiei, a imperialismului si a colonizarii, precum si fricile, superstitiile si practicile predilecte epocii victoriene.

Un roman de referinta al literaturii clasice SF care inca surprinde generatiile de azi.

„Creatiile domnului Wells apartin, fara rezerve, unei epoci si unui grad de cunostinte stiintifice tare, tare indepartate de acelea ale prezentului, desi nu as spune ca intru totul dincolo de limitele posibilului.”  (Jules Verne)

„Opera lui H.G. Wells este uimitor de bogata in lucruri care prezinta un interes iesit din comun din punct de vedere uman si istoric, caci el a prevazut inventarea, intre alte lucruri, a televiziunii, tancurilor, razboiului aerian si a bombei atomice.”  (David Lodge)

„Originalitatea a fost cartea de vizita a lui H.G. Wells. Geniul lui a constat in capacitatea-i de a crea, din nimic, o avalansa de povesti complet noi, intru totul originale.”  (John Higgs)

H.G. Wells (1866–1946) a ramas in canonul literar si in constiinta cititorilor – datorita unor opere precum Masina timpului (1895), Insula Doctorului Moreau (1896), Omul invizibil (1897), Razboiul lumilor (1898) – drept „parintele literaturii science-fiction”, dar insemnatatea sa depaseste cu mult sfera beletristicii, prin contributia din domeniile jurnalismului, filosofiei si stiintei.

Nominalizat de patru ori la Premiul Nobel pentru Literatura (a treia nominalizare, din 1932, a fost facuta de Sinclair Lewis, primul laureat american al aceluiasi premiu si admirator al scriitorului britanic), Wells a influentat importanti scriitori din generatiile care l-au succedat, precum: Arthur C. Clarke, Ray Bradbury, Isaac Asimov, Frank Herbert, George Orwell, Vladimir Nabokov, Mihail Bulgakov, Evgheni Zamiatin, Jorge Luis Borges.

Opera lui a inspirat numeroase adaptari cinematografice si radiofonice. Ramasa in istorie pentru impactul nemaiintalnit pe care l-a avut asupra ascultatorilor este adaptarea pentru radio semnata de Orson Wells. Se estimeaza ca peste un milion de ascultatori au fost cuprinsi de panica in fata presupusei invazii a martienilor.

War of the Worlds (1938, emisiune radiofonica in regia lui Orson Welles)
War of the Worlds (r. Steven Spielberg, cu Tom Cruise si Dakota Fanning, 2005)
War of the Worlds (r. Rich Lee, cu Ice Cube, 2025)