Revolverul Arhanghelului. Miscarea Legionara si mistica asasinatului politic

Miscarea Legionara este si astazi o hartie de turnesol a societatii romanesti, astfel ca o noua cercetare, care tine cont de toate aspectele fenomenului, e binevenita. Istoricul Cristian Manolachi reuseste per­formanta unei sinteze cuprinzatoare – de la contextul politic la ideologia miscarii, la bazele ei sociale, organizare, factiuni si jocuri de putere –, adaugand o serie de intrebari si unghiuri noi de abordare.

Cine au fost anonimii care au luptat in acest razboi civil ce cuprinsese societatea romaneasca? Cine au fost victimele – evrei, romani, oameni politici, studenti, comercianti, liberali sau carlisti, taranisti sau frati legionari din factiuni adverse? Care a fost reactia autoritatilor? De ce nu si-a facut justitia datoria aproape niciodata? Care era climatul opiniei publice? Cum arata propaganda? Cum arata frica?

Dincolo de inventarul minutios al crimelor Legiunii, care intrec in inventivitate macabra orice alt episod violent din istoria politica a Romaniei, cum a fost, de fapt, cu putinta punerea in functiune a mecanismului crimelor? La aproape un secol de la infiintarea Miscarii Legionare, ecourile acelei epoci sumbre sunt departe de a se fi stins. Mai mult decat o cercetare istorica, cartea lui Cristian Manolachi este o lectie si un avertisment.

„Investigatia lui Cristian Manolachi aduce o contributie importanta la elucidarea mecanismelor violentei, restituind si analizand formele pe care aceasta le-a imbracat in viata politica a Romaniei interbelice, dar si climatul mental in care s-au nascut atitudinile violente care au condus la punerea in act a asasinatelor politice. O cercetare cu atat mai actuala azi, cand fenomenul violentei isi face din nou loc in societate, sub cele mai diverse aspecte si forme.“ (TOADER NICOARA)

CRISTIAN MANOLACHI (n. 1987) a studiat istoria la Universitatea Babes‑Bolyai. Cu preocupari in domeniile antropologiei istorice, mentalitatilor colective, imaginarului social si mitologiilor politice, a cercetat in teza sa de doctorat avatarurile extremei drepte si complicatul dosar al violentei politice din societatea romaneasca interbelica. In cadrul cercetarii postdoctorale, s-a ocupat de marile afaceri de coruptie ale Romaniei, o abordare culturala, de durata lunga – secolele XIX–XXI –, a cauzelor, implicatiilor si consecintelor acestui fenomen. S‑a implicat activ si in viata cetatii, prin activitati de popularizare a istoriei, la emisiuni cu teme istorice, la radio sau televiziune, prin intermediul conferintelor publice sau al meselor rotunde, dar si in calitate de coordonator al Centrului de Cultura Urbana din Cluj‑Napoca.