Studii despre sexualitate. Opere Esentiale. Volumul 5

Asocierea intre psihanaliza si importanta exagerata sau exclusiva (pansexualism) acordata sexualitatii a devenit un loc comun al prejudecatilor referitoare la Freud si opera sa. Prezentul volum, care reuneste in ordine cronologica cele mai importante studii dedicate de Freud sexualitatii, permite cititorului interesat sa‑si formeze o pozitie proprie asupra subiectului. Doua idei directoare, desi subiacente, merita mentionate pentru orientare. Mai intai, sensul nou, in raport cu sexologia epocii, in care Freud foloseste termenul sexualitate.

Este vorba despre psihosexualitate, si nu despre sexualitate in sens biologic. Apoi, controversatul termen de sexualitate infantila nu trebuie inteles prin prisma sexualitatii adulte orientate spre reproducere, ci ca o cautare de placere erotica drept scop in sine. Dintre numeroasele teme tratate de Freud retin atentia urmatoarele: rolul sexualitatii in geneza tulburarilor psihice; relatia sexualitatii infantile cu refularea, complexul Oedip, fixatie, conflict psihic inconstient; sexualitate feminina, educatia sexuala a copiilor.

[Incapacitatea] pulsiunii sexuale de a produce o satisfactie deplina, de indata ce este supusa primelor cerinte ale culturii, va deveni insa sursa celor mai marete realizari ale culturii, care vor fi infaptuite prin
sublimarea impinsa tot mai departe a componentelor sale pulsionale.
Caci ce motiv ar avea oamenii sa procure alte utilizari fortei pulsio- nale sexuale, daca isi pot obtine din ea, printr‑o oarecare repartizare, deplina satisfactie a placerii? Ei nu s‑ar mai desprinde de aceasta placere si nu ar mai realiza niciun alt progres. Se pare astfel ca prin diferenta de necompensat dintre pretentiile celor doua pulsiuni – cea sexuala si cea egoista – ei vor fi capabili de realizari tot mai inalte... (SIGMUND FREUD)

Prin studiul tulburarilor nevrotice am remarcat ca pot fi recunoscute de la bun inceput, in viata sexuala infantila, predispozitii catre o organizare a componentelor pulsionale sexuale. Intr‑o prima faza, foarte timpurie, in prim‑plan sta erotismul oral; a doua dintre aceste organizari „pregenitale" va fi caracterizata de sadism si erotism anal, abia intr‑o a treia faza (care la copil se dezvolta doar pana la primatul falusului) viata sexuala va fi determinata de participarea zonelor genitale propriu‑zise (SIGMUND FREUD)