Tigrul din padure

Rob avea o metoda a lui de a nu se gandi la lucruri. Isi imagina ca e o valiza prea plina... Isi baga toate sentimentele in valiza; le indesa acolo si se aseza pe valiza ca s-o incuie bine. Asa nu se gandea el la lucruri. Uneori era greu sa pastreze valiza inchisa. Dar acum avea ceva de asezat deasupra ei. Avea tigrul.

 

Tigrul pare ca se infiripa din ceata in dimineata in care Rob il vede in padurea din spatele motelului unde locuieste cu tatal lui. Straluceste atat de tare, e ca soarele - un soare furios si inchis intr-o cusca. In aceeasi zi, Rob o cunoaste pe Sixtina, careia, spre deosebire de el, nu ii este deloc frica nici de ganduri, nici de emotii. De la ea ar putea invata ca unele lucruri, cum sunt amintirile, tristetea si tigrii, nu pot fi tinute pentru totdeauna intr-o cusca.

 

"Un roman liric memorabil, care sondeaza cele mai profunde emotii." (The Times Educational Supplement)